Lumea din Umbra Vol 1

Capitolul 5

      Am inchis usa infirmeriei in urma mea si am mers dupa Kim.Nu am putut sa nu observ ca toti peretii sunt pictati cu scene de lupta asemanatoare cu cele din infirmerie.De asemenea cladirea in care ma aflam era foarte mare.Chiar gigantica.Incercam sa retin drumul pe care il urmam dar ma pierdeam in cotituri si camere.Incepeam sa cred ca n-o sa mai ajungem nici cand unde voia Kim sa ma duca,cand s-a oprit brusc si mi-a zis sa ma opresc.
    Imediat am observat ca aceasta incapere nu seamna cu celelalte.Era gigantica,avea un semineu mare,niste canapele si chiar si un televizor.De jur imprejurul camerei era biblioteca care se intindea pe cei 4 pereti.Toate rafturile erau pline cu carti vechi sau noi.In loc de geamuri normale erau vitralii care reprezentau oameni cu aripi in diferite ipostaze.
     Pe una din canapele statea un barbat care avea in jur de 30 de ani.Deasemenea purta si el tot haine negre si lejere.Parea sa fie imbracamintea de baza aici.Pe fata avea o cicatrice lunga de la ochiul stang pana la coltul gurii.Avea un par drept,scurt si negru.Parea preocupat de ceva cand am intrat noi.
    -Thomas?spuse Kim.
    -Da,ce s-a intamplat?
    -Am adus-o.
    Cand a auzit asta si-a ridicat privirea din hartiile lui si s-a uitat la mine atat de intens incat am crezut ca vrea sa ma disece si sa vada ce se afla inauntrul meu.M-am infiorat.
    -Stai aici,spuse si imi arata un loc in fata lui pe canapea.M-am uitat mai atent si l-am observat pe Tobias stand pe canapea.Am simtit o bucurie in piept care mi-a pierit rapid cand am vazut cum ma privea.Avea o privire care zicea:stai departe de mine si in acelasi timp:nu te speria,sunt langa tine.M-am apropiat precauta.
   -Deci tu esti Tamara,asa-i?
   -Da...iar dumneavoastra sunteti Thomas?
   -Da.E adevarat ce mi-a spus Tobias?
   -Depinde,ii raspund eu.Cine stie ce i-o fi zis!Ce v-a spus?
  -Pai,de exemplu mi-a zis ca ai descris creatura care te-a atacat ca fiind jumatate demon si jumatate om.
  -E adevarat...sii...care e problema cu asta?spun eu din ce in ce mai ingrijorata.
  -...Pai...cum sa-ti spun...?se framata el muscandu-si buza.
  Trase aer in piept si spuse:
  -Ceea ce vezi ca este acea creatura iti spune ce esti.
  -Cum adica...?
  -Nu ma mai intrerupe.Sa continuam...Deci daca vezi un om care te ataca,atunci,evident,esti om...
  -Pai si ce ai vrea sa fi?intreb eu fara sa ma pot abtine.
  -Am zis sa nu ma intrerupi.Daca vezi un demon,care arata ca si creaturile rosii din picturile de pe pereti,atunci esti ori demon ori inger,spuse el incheiand.
  -Stai!Tu iti bati joc de mine sau esti nebun?Ingerii si demonii nu exista.Sunt doar legende.
  -Ba bine inteles ca exista!
  -Cee...?