Capitolul 7 : Reuniunea Anului 1+Anul 3

29 5 0
                                        

               Băteam cu pixul în bancă..Era ora de matematică, însă profesorul nu venise, cu pricina că un coleg l-ar fi amenințat că îi aruncă iar geanta pe fereastră și avea niște probleme de familie, așa că noi stăteam degeaba.Melanie, ei bine, face ce face de obicei, mănâncă. Mănâncă cartofi-pai și un hamburger. Fata asta s-a dus de dimineață la Fast Food, însă cu toate astea mă înțelege cel mai bine. Chiar dacă aseară am rezolvat lucrurile cu Zayn, tot îmi era rușine să dau ochii cu dânsul. Nu îi spusesem lui Melanie, deoarece știam că se va supăra pentru că nu m-am ținut de cuvânt, pricina că eram naivă și pentru că nu i-am spus. 

               Bine stăteam noi în bănci, că la un moment dat intră doamna dirigintă. Doamna  dirigintă era chiar profesoara de fizică, însă era o femeie de gașcă, se purta de parcă am fi de aceeași vârstă, dar ea ne-a spus că asta nu înseamnă că nu trebuie să învățăm și că își permite să ne pună câte note vrea. Ne privește zâmbind, apoi ni se adresează: 

-Copii, am o veste de dat! Anul întâi se va reuni cu Anul trei ! Strigă bătând din palme ca un copil mic.

             Nici bine nu spuse, că pe ușă își făcu apariția toată clasa a unsprezecea. 

-Vestea a doua, este că vă veți muta!

             Poftim?! Eu de lângă Melanie nu mă voi muta!

-Fata-Băiat! Continuă aceasta veselă.

          Să nu cad eu și Zayn! Să nu cad...

-În prima bancă, rândul de la fereastră, vor sta Smith și McKenzie, a doua bancă Morgan singură, a treia Young și Quinn, iar ultima bancă Martinez și Styles! 

            Ce coincidență! Plus că elevii acum trebuiau să se mute. Auzind acestea, Martinez scapă cartofii prăjiți, însă când să protesteze, profesoara o ia înainte:

-Fără comentări,  Martinez! 

            Cedă, însă se întoarse la Harry și bătu pumnul cu acesta. Să înțeleg că deveniră prieteni buni. Ajunsă în bancă, îmi făcu semn ceva gen "Valea Edwards, locul tău îi va fi cedat lui Styles, drum bun, cale bătută". Îmi dau ochii peste cap, îmi iau cărțile și rămân în picioare, iar Styles veni și își aranjă lucrurile pe bancă, șușotind cu Melanie.

-Rândul de la mijloc, prima bancă Hudgens și Christinne, a doua bancă Down și Bryane, a treia bancă Evelyn și Elijah, iar în ultima bancă, Edwards și Malik! 

                Îmi căzu cerul. Nu, nu puteam sta în bancă cu Malik! Mă rușinez, iar Zayn veni spre mine, spunând zâmbind:

-Să înțeleg că soarta ne vrea împreună?

-Presupun, îi răspund bâlbâită.

              Îmi așez lucrurile pe bancă, Zayn procedând la fel. După ce profesoara a spus cine stă cu cine în bancă, nimerind un elev de anul întâi și un elev de anul al treilea, aceasta a spus că avem oră liberă, dar facem liniște astfel ne exmatriculează pe toți sau ne scade trei puncte la purtare.Aveam noroc că eram aproape de prietenii mei, și Harry era în stânga mea. Îmi devenise un prieten bun, dar nu la fel ca Melanie. Melanie rânji la mine, făcând o inimă cu ajutorul mâinilor. Îi arăt semnul păcii, și apoi scot limba la dânsa. Aceasta îi șușotește ceva lui Harry, acesta întorcându-se la mine și zâmbind viclean. La rândul meu îi zâmbesc inocent, și le fac o inimă cât să îi cuprindă pe amândoi. Melanie crănțăne din dinți, rupe o foaie zgomotos, scrie ceva pe aceasta, și după o ridică în aer, cât să văd : FUCK YOU, EDWARDS. Îi trimit un sărut în aer, apoi mă întorc la colegul meu de bancă, care râdea cu poftă de noi.

-Să înțeleg că așa procedează prietenii, nu? Mă întreabă râzând.

              Îmi dau ochii peste cap, și îi trântesc un pumn în umăr, acesta mimând că îl doare. Începem să râdem unul de altul, până când am observat-o pe Melanie că umbla pe furiș în ghiozdanul lui Harry, ținând un baton de ciocolată în gură.

-Harry, hoț la ghiozdan! Țip la acesta

                Se întoarce rapid, unde o vede pe Martinez blocată, se ridică din bancă fugărind-o să îi dea mâncarea înapoi. Melanie se ascunde în camera îngrijitorului, nefiind zărită de Harry.

-Te poti ascunde, dar nu te poți ascunde! Spune acesta rânjind.

-Poți mânca, dar nu poți înșelaa! șoptește Melanie.

                Harry deschide brusc ușa cabinei, și o ține în brațe pe Melanie, încercând să ia batonul de la aceasta. Îl mușcă de braț, spunându-i:

-Ești atât de apetisant, Harry!  

               Băiatul cedează, făcând pe supăratul se întoarce în bancă bosumflat. Melanie, văzând, se așează lângă el, rupând în jumătate batonul, și dându-i și acestuia.

-Poate sunt enervantă, dar nu înseamnă că nu sunt o prietenă cu bun-simț, îi spune zâmbind.

              Harry se întoarce spre ea, și îi dă iluzia că vrea să o sărute pe frunte. Însă, surpriză. O linge pe frunte. Aceasta se șterge rapid, și îi spune:

-Iaaac, nu te-a învățat mămica că nu e frumos să mozolești fetele? 

             Eu râdeam cu poftă de jocurile prietenilor mei pe mâncare, până l-am observat pe Zayn că se holba la aceștia, zâmbind.

-Ai pățit ceva, Zayn?

-Nu, dar mi-am dat seama că mă bucur să am prieteni buni ca și voi.

               Îi zâmbesc inocent, și mă apropii de obrazul acestuia. Nici eu nu știam ce voiam să fac. De fapt, știam. L-am sărutat pe obraz, apoi ne-am îmbrățișat. 

-Mă bucur că îmi ești prietenă, Hayley Edwards!

-Și eu mă bucur să te am ca prieten, Zayn Malik!

-Awww, mi se face greață! Spune prietena mea mimând că vomită.

             Mă strâmb la ea, aceasta procedând la fel. Brusc, vine la mine și mă ia în brațe.

-Iartă-mă Hayley pentru că aceste zile ne-am distanțat și iartă-mă că m-am purtat cam urât cu tine! Îmi spune șoptind.

-Ce vrei, Melanie?

-Mâncarea ta, ai chips-uri Lays și biscuiți cu ciocolată! continuă șoptind.

             Dau ochii peste cap, și mă întind spre ghiozdan, de unde scot pachetul cu biscuiți de ciocolată și chips-urile Lays. I le înmânez pe toate, dar îl aud pe Zayn zicând:

-Dragă, Melanie, să înțeleg că nu renunți la mâncare? 

-E ca și cum te-aș întreba că nu renunți să te îndrăgostești de Hayley, nu? Îi răspunde Melanie rânjind.

                Acesta încearcă să cedeze, însă se oprește ofticat. Oare să mă placă? Melanie se întoarce iarăși la mine, îmi face din ochi și îmi șoptește la ureche: Te placeee. Îi dau una  după ceafă, apoi îi fac semn să tacă, aceasta căzând pe scaun râzând și probabil povestindu-i lui Harry ce se întâmplase, deoarece eram roșie ca un rac, Zayn la fel, și îi povestea ceva la ureche, făcându-l pe Harry să se întoarcă spre mine și să râdă. Oh, ce prieteni mai am...Niște prieteni minunati , însă îi ador așa cum sunt, deoarece așa sunt și eu.

LiceulPovești de care să fii obsedat. Descoperă acum