De Ce Ea?

Cap. VI

                                                                             ~ Perspectiva Alissei

                     Mă uit la băiatul care care e langa mine. Stă cu capul pe bancă și mormăie. De ce a reacționat astfel, când profesorul l-a rugat să mă îndrume ? Si de ce imi pare asa cunoscut...
                    Cineva îmi pune mâna pe umăr. Era fata din spatele meu.
-Bună ! Eu sunt Emma . Sper să ne înțelegem ! Imi spunea în șoaptă si-mi intinde mana

                   Sovaiam sa-i strang mana.imi pare ciudat asa de prietenoasa e? Mă întorc la ea să-i raspund.

-Bună! Eu sunt Alissa. Ce se intampla cu băiatul de acolo?
- El e Blake. Băiatul minune al liceului. Nu e prea vorbăreț când e vorba de fete.
- Dar de ce?
- Nu știu. 
                  Conversația noastră este întreruptă de profesor. Ne-a făcut observație că: e oră și putem discuta în pauză .
                 După câteva minute se sună.
                Mă întorc din nou la Emma.
-Acum putem continua discuția?
-Desigur. Unde am rămas ?... A da. El  e distant cu noi ,ne respectă! Îl priveste și se așează pe bancă .

                                                             ~ Perspectiva lui Blake

            
          " Dacă mă recunoaște ,îmi va pune întrebări și categoric îmi va strica buna dispoziție  .   Nu voi putea să evit asta . Dacă stau bine și mă gândesc ,nu cred ca si-a dat seama cine sunt. M-ar fi abordat până acum. Sa mă duc să-i arat liceul . Sa scap mai repede"
          Mă ridic și mă duc la ea.
-Ați terminat de vorbit? Trebuie să-i arat liceul.
-Da.Scuză-mă, Emma ! Vorbim data viitoare.
-Dacă vrei Blake ,merg eu cu ea.
-Nu te mai deranja! Dacă o conduci tu și vă vede Profu' mă va lua iar ture. El deja așteaptă un motiv să se ia de mine.
     "Până la urmă e un drac in haine de profesor !"
-Bine!Atunci o las pe seama ta.
          Plec de la banca ei.
          Ajung la ușă.
-Nu vii? Îi spun ,ieșind din clasa,stand rezemat de perete, lângă ușă, ca să o aștept.
           Într-un final vine .
-Ce ti-a luat atât? Mă uit în altă parte.
-Scuze! Privirea ei se lasă în pământ
     "Se supara prea repede "
-În fine!Sa mergem.
            O iau înainte și ea e în urma mea.
-Îți voi arata mai întâi biroul directorul și directorului adjunct . Îi vorbeam în timp ce mergem.                    Apoi contabilitate și secretariatul.
-Okey, glasul abia dacă se auzea din spatele meu.
            Mă opresc.
-De ce te-ai oprit?
-Te aștept. 
             A rămas tăcută.
             Am reluat discuția în timp ce mergem spre locurile propuse..
-După îti voi arăta laboratoarele : de chimie,biologie,informatică,fizica și salile de desen ,muzica și sport.
-Aveți sala pentru pictură ? Auzind că va avea un loc special unde să picteze, chipul ei a devenit mai luminos asemenea unui copil care aude ca va primi bomboane
-Desigur ! Directorul întotdeauna încearcă sa le ofere elevilor talentați șansa de a continua.
-Ce frumos din partea lui !!! Poți să lași clasa de desen la urmă?
-Tu alegi ce vrei să vezi.

                                                          ~După ce i-am arătat majoritatea

    " Mai aveam 2 săli: cea de sport și de pictură  apoi voi scapa ."
                 Intrăm în sala de sport. .
                Ea tot mergea .Nu bagă de seamă semnul de podeaua e udă,era prea distrasa de imensitatea salii .
-Ai grijă! E uda podeaua.
                Alunecă pe spate.
              Am facut cativa pasi ca  să o prind la timp. În ultimul moment am reușit să o prind de brat dar din cauza greutati si a modului cum am prins-o mi-a smucit bratul inca cu dureri. 
-Ești bine? O trag de mână și o trag in sus ,sa-si vina in fire.
-Da,sunt bine ! Cum de nu ai alunecat?
- Nu mai contează . Sa mergem la ultima sala. După vom pleca la acasă.
             Am ieșit din sala de sport . Urcăm scările la etajul 1.
              Îi deschid uşa și o las înăuntru.
             Sala de pictura este dotata cu toate necesitatile si sunt si destul de bune.
-Wow ! Nu-mi vine să cred.  Se repezi repede la dulapul cu nuanțe.
   " Se învârte ca un titirez . Când într-o parte când în alta. E super energică când e vorba de pictură"
-Pot picta ?Se apropie de mine
-Da, dar se termin orele... Și trebuie să plec.
-Te rog, ! Chiar vreau să pictez ceva, va fi unul mic.
              M-a luat de mână și se uită la mine. 
-Rămâi?