De Ce Ea?

XIII

         Este o vreme atât de urâtă și ea nici măcar nu mă ascultă.
          O trag sub umbrelă și caut un loc unde sa ne mai ferească de ploaie.
-Vrei să nu te mai comporți astfel?  Mă enervezi! Uite cum arăți !
          Zăresc un chioșc. O iau de mana si o trag dupa mine. Dupa ce ajungem las umbrela jos si îmi dau sacou ca  s-o acopăr. Era la fel de pierdută .
- Așa... acum vrei să-mi spui ce ai pățit ? Îmi pun mâna pe umărul ei , o trag mai aproape de mine și o privesc în ochi.
          Deodată începu să-i curgă lacrimile pe obrajii ei gingăși .
-De ce sunt așa  ? Imi spune  lovindu-mă  în piept. De ce ești așa de distant și nu mă lași sa mă apropii de tine? De ce? Apoi se opri.
          Mă ținea de cămașă și plângea p.
         "Ce i-am făcut ? "
-Vreau... să știu mai multe despre tine! Vreau să fiu alături de tine... Mă cuprinde în brațe. Când te privesc mă întristez pentru că simt că ai o povară și vreau sate ajut!
-De ce ai vrea asta? Îmi las capul în pământ.
-Pentru că... Te iubesc!
            Auzind aceste cuvinte dintr-o data ,am rămas fără cuvinte. Cu cât mă îmbrățișa mai mult cu atât mă făcea să mă simt mai liniștit. Eram doar noi doi și sunetul plopii. O iau și eu in brațe.
          "Cred că înțeleg... până acum  nu am vrut să stau cu ea, pentru că îmi era frică să mă  îndrăgostesc . Dar ...merit eu afecțiunea ei? Înainte trebuie să fac o mișcare greșită va trebui să-mi clarific sentimentele."
-Vrei să știi mai multe despre mine?
- Da ,se îndepărta de mine și mă privi .
        Îi șterg lacrimile de pe obraz.
-Bine. Atunci sa mergem la mine.
-Stai . De ce trebuie sa mergem la tine?
-Nu-ți face griji ,nu am de gând să-ți fac nimic,dacă asta te-a ingrijorat5.
-Dar ...
-Ai zis ca vrei sa știi?  Atunci?
-Bine. Vin
         O iau de mână și ne ducem în stație.
        Am ajuns acasă.
         În timp ce ea se descălță,  eu îmi sun părinții sa văd unde sunt. După ce i-am sunat am aflat că s-au dus la bunica mea cu o problemă.
-Se pare că suntem singuri.
-Singuri?
- Preferat sa stai cu părinții mei?
-Nu...
-Sa mergem în cameră mea Îți voi povesti totul acolo.
         Am urcat treptele apoi am mers spre dormitorul meu.
-Aşează-te , mă duc să-ți aduc un prosop și haine de schimb.

~Alissa

      Rămasă singura în dormitor încep sa mă plimb prin cameră.
"Cum de camera unui băiat e atât de ordonată? "
        Observ niște poze  pe birou .
"Uite-l pe Black și părinții lui. Ce scump era în clasă a 8! Prima lui medalie la inot .Cine e fata de lângă el?

~Blake

      Intru din nou în cameră. O găsesc pe Alissa privind pozele.
-Ți-am adus  niște schimburi. Vino să-ți arăt baia.
-Mulțumesc.
     "Știu că te simți incomodă în camera mea, mai ales când sunt singuri. "
       După câteva minute apare.
-Gata ?
-Da.
     Mă apropii de ea să o șterg pe cap.
-Ce faci ? Se înroșește .
-Ai parul ud ,lasă - mă sa te ajut.
    Ne așezăm pe pat .
-Blake, cine e fata din poză?
    Întrebarea ei m-a întristat dar nu am încotro trebuie sa clarific situația.
-E Abby,fosta mea iubită.
-Și de ce mai ții poza dacă e fosta?
-Pentru că moartea ne-a despărțit . Face 3 ani de când nu mai este printre noi.
-Îmi pare rău.
-Nu ai de ce să-ți pară rău. 
-Din cauza asta ai evitat fetele ? Pentru că nu ai uitat-o? Se întoarce către mine și îmi lasă mâna jos.
        Îmi este greu să-mi stăpânesc emoții față de ea. Dar se pare că nu pot.
       Îmi pune mâna pe față. Se uită la mine apoi mă îmbrățișează .
-Nu crezi că Abby, în clipa asta, este îngrijorată pentru tine?
...
-Dacă  tu ai fi pățit ceva nu-ți doreai ca ea să meargă mai departe și să o vezi fericită?
-Ai dreptate. De multe ori am visat-o spunându-mi să o uit dar îmi este imposibil să accept !
        "Am început să plâng .Cine ar fi crezut că sunt atât de moale? "
       Îmi frec cu mânecă să mă șterg.
-Este ora 6 p.m. până vei ajunge acasă  se face 7. Să mergem te duc eu.
-Dar hainele?
-Sunt hainele mamei .  Le poți păstra. Înainte trebuie să-mi iau și eu ceva uscat.
       Când am ieșit din casă  ,cerul se însenină.
        Poate a venit timpul sa merg mai departe. Îi cer mână  ca sa mergem amândoi.
        Tot mergând ,am început sa vorbim
-Știi ceva?
...
-Poți sa mă ierți pentru cum m-am purtat? Mi-a fost teama sa mă mai îndrăgostesc dar acum... nu-mi mai este .  Mulțumită ție . Alissa și eu am sentimente pentru tine.