Fata bolnavă

410 24 6
                                    

-În urmă cu aproximativ 12 ani-

-Sakura, draga mea, ești bine?
-Da, tati.
Sakura stătea întinsă pe podea numărând secunde și mușcându-și buzele pentru a simți și altceva în afară de durerea sufletească. Brusc, simțise prezența tatălui său exact la cațiva pași distanță de ea.
-ți-e dor de mama, nu?
-da.. deși mă simt mai liniștită. Odată cu terminarea propoziției, și-a acoperit fața cu ambele mâini pentru a face o retrospectivă.
-Nu ești bolnavă. stai liniștită. ea era.
Tatăl își poziționase corpul spre ușă având intenția de a pleca, dar fusese întrerupt de vocea Sakurei care îi perturbă liniștea:
-Ce se tot întâmplă cu clanul acesta? Ne omorâm unii pe alții, ne izolăm de lume, nu ne mai poate tolera deloc satul. Nici măcar noi nu ne putem tolera unul pe altul.
-Stai liniștită, Sakura. Tu oricum vei fi bine pentru că ești cel mai important membru din acest clan. Chiar dacă vom "dispărea" tu vei ști unde să ne găsești.
-Dar.. tati, ar fi efectiv penibil să "dispăreți" toți deodată. Toți ar crede că e ceva suspect.
-Nu va interesa pe nimeni pentru multă vreme. Ai văzut cum ne privea clanul Uchiha. Să nu te mire nimic.
Tatăl Sakurei dispăruse în umbrele nopții șoptind facil un "noapte bună, draga mea."
Sakura s-a întins pe patul ei îngândurată.
"E falsa lui impresie că .... clanul Uchiha ne urăște. Nu îl pot înțelege. E prea multă ignoranță și vehemență în clanul acesta."

-După aproximativ 12 ani-

Sakura stătea gânditoare pe bancă uitându-se în gol și ignorând lamentabil prezența lui Deidara, care era din ce în ce mai îngrijorat de starea ei. Dorința de a începe o conversație devenise tot mai persistentă și imposibil de contrilolat.
-Sakura, ești bine?
-Da. Tu?
-Ăă...da.

"Ok, acesta a fost un răspuns ciudat, sper doar că nu i-am dat ceva de bănuit." -Sakura

-Și.. unde ai fost în tot acest timp?
-Pe aici, Deidara, tu?
-M-am duelat cu Kisame. Câteva zile la rând. Doar cu pauză de somn, mâncat și pipi.
-Aham, interesant.
-Și...De ce în starea în care erai când te-am văzut lângă cascada aia?
-Deidara, la ce te referi?
-Îți tremurau picioarele. Chiar foarte puternic. Și ai un mers atât de ciudat de parcă...
-De parcă ce,Deidara?
Sakura îl privi cuprinsă de mânie.
-Nu știu, nu te-am mai văzut așa.
-Ce mă mai freci la cap, termină.
-Sakura, doar spune-mi, are vreo legătura cu Itachi?
-Ești nebun la cap? Nu.
-Poți jura?
-Da, frate, jur pe familia mea.
-Bine, iartă-ma.

Itachi își aranja pletele purtate de vânt în toate direcțiile. Kisame își terminase de pus al 19-lea plasture în urma duelului cu Deidara. Îl privea pe Itachi extrem de insistent fiind nevorărât dacă să în pună câteva întrebări prietenești sau dacă să înceapă să-l înjure mai întâi. Itachi se uita în gol încercând să evite pe cât posibil contactul vizual cu Kisame, care începuse deja să îl privească inaistent.
-E frumos afară, nu?
Kisame întrerupse cu vehemență liniștea. Itachi își schimba expresia facială radical încercând să imite un copil de 5 ani.
-Da, cam prea.
-Și.. te-ai simțit bine?
-Da, tu?
-Nu prea...
Kisame îl privea pe Itachi de parcă voia să îl ucidă instant fără a mai schimba vreo vorbă.
-Uite, știu că ți-ai pierdut timp valoros din viață pentru chestia mea, dar îți rămân veșnic recunoscător, omule.
-Bine, am să mă prefac că nu am trăit acel episod. Cum a fost frate? Ai rupt-o bine?
-Bă.. nu am vrut să o fac cu ea. Nu aș face-o cu o virgină din simplul motiv că nu ar fi la fel de distractiv. La cât de strâmtă e, abia mi-au intrat 2 degete.
-Vrei s-o prostituezi?
-Bă, nu. E extrem insistentă. Nici nu îți imaginezi ce..
-Omule, sparge-o. Nu vezi că nu te lasă în pace? Crezi că o să mai scapi vreodată de ea? Abia de-și mai poate controla libidoul. Așa o să se invețe minte. Sau...?
-Nu știu de ce îmi pasă atât de tare de ea. Chiar nu aș vrea să o rănesc în felul acesta sau în altul.
-Frate, nu te mai recunosc, sincer. Așa faci când ești îndrăgostit, hăh?
-Taci, bă.
-Gândește-te săptămâna asta ce faci până să luăm liber iar.
-Hmm.. mai ai lanțurile acelea?
-Frate.. o dai iar în BDSM?
-Taci.

Hei, fraților, m-am întors. Urmează partea +18 pe care o citiți pe propriul risc capitolul viitor. Paște fericit tuturor!

ItaSaku - suflete perecheUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum