Insemnarile unei fete pierdute

Capitolul 7

Nu stii niciodata cand e ultima oara. Nu poti sa ai incredere in nimeni, altfel te distrugi singur. Nu iti vine sa crezi cand cea mai draga persoana din viata minte pe toata lumea ca sa se scoata el...si sa reuseasca sa le schimbe parerea celorlalti drastic fata de tine. Faptul ca tu esti singurul care mai stie adevarul si incerci sa il urli, insa ceilalti sunt surzi, te distruge psihic. Te face sa te urasti si sa te indoiesti de propria persoana atat de tare...e frustrant...imi ies din fire, devin agresiva...pentru ca nu sunt ascultata...pierd persoane pe zi ce trece...nu mai suport sa pierd...fac eu ceva gresit? Da, am prea multa incredere si urasc minciuna. Sunt prea de treaba cu toate persoanele care nu merita...

Scrisoare invizibila
Hey, "geniule" si atotstiutorule, imi pare rau. Mai mult cred ca imi cer mie scuze, pentru ca tu ai trecut peste. Cam ironic, avand in vedere ca eu am propus asta...dar nu poti spune niciodata ca tu m ai implorat sau ai facut ceva...sincer, nu eram asa convinsa la inceput, cand te ai asezat pe banca langa mine, insa cand am vazut ca te ai saturat, am stiut ca nu o sa mai fie chiar la fel. A fost cea mai misto experienta a mea de genul, mi ai aratat ce inseamna sa fii iubita si sa te simti protejata, ce inseamna gelozia si durerea, si nu in cele din urma, ai avut o rabdare cu mine cum nu a mai avut nimeni. Adica, sincer, doua luni in care sa ma suporti?! E ceva. Mie mi a placut, dar sunt un pic dezamagita ca tu consideri ca "te ai ars degeaba". Eu te am iubit, dar totul e temporar. Hai sa ne bucuram de toate momentele alea micute care ne aduc un zambet din ala idiot pe fata si aia e. Eu zic ca asa e cel mai bine. Cred ca ne ar fi prins bine o discutie de genul dupa ziua aia, insa tu ai fost mult prea suparat, si am zis sa te las... totusi, te urasc putin sa stii, adica in afara faptului ca m ai sarutat dupa ce ne am despartit, si ai lasat o amprenta destul de dureroasa asa, dar e ok, m ai mintit...si stiai foarte bine ca nu suport minciuna...de fiecare data cand cineva ma minte, parca il vad pe tata, si asta e destul de nasol...am mai fost mintita, dar sa fiu mintita de cineva de la care nu ma asteptam absolut, dar absolut deloc...putin mai rar..sunt multe motive pentru care "te urasc", cum ar fi faptul ca nu pot dormi fara sa te simt langa mine, adica cu ursul de la tine, insa te urasc cel mai tare pentru ca inca te iubesc atat de mult...si am fost o proasta. Inconstienta. Nebuna. Insensibila. Am crezut ca nu o sa imi placa afectiunea, dar acum tanjesc dupa un sarut pe buze sau pe gat. Stai, rectific, un sarut de al tau pe buze sau pe gat. Oricat de mult as incerca sa cred ca imi place de x sau y, nu e la fel.. aseara m am sarutat cu cel mai bun prieten...mi am imaginat vreo trei zile chestia asta. Simteam ca sunt indragostita de el, ca va fi perfect, insa ti am vazut fata aia nenorocita, si am incercat sa ma dezlipesc, insa nu ma lasa. Mi am adus aminte de "jocul nostru" , asa ca mi s a facut extraordinar de rau si scarba in acelasi timp. Pe langa ca eram fumata si bauta, stii bine si ca iau un tratament. Nu am vrut sa afle el ca imi e rau si ca imi era frica, de asta ti am dat mesaj. M ai intrebat daca sunt bine, ti am dat un raspuns care te va multumi probabil. Dar nu, nu sunt deloc bine. Mi au revenit visele cu Ploiesti si sinucideri, de Paste am facut supradoza, si am dormit mai toata ziua, cu exceptia partii in care am primit mesajul de la tine. Mi a facut ziua aia de cacat sa arate putin mai bine. Imi imaginez cum ar fi sa intru in spital, daca ai veni. Dar totusi, nu vreau sa vii...nu as putea sa ma uit la tine. Nu as rezista fara sa te iau in brate si sa te sarut. Si stiu ca e gresit, dar aia e. Si stii ce mai stiu sigur? Ca erai suta in mie convins ca asa se va intampla. Felicitari, pana si de data asta ai avut dreptate. Sper ca te simti mai bine acum ca ti am spus ca nu mi e bine.