Un nou început..

Geamantan cu amintiri

James:Mâine mă voi muta ..
Bill:Cum vrei băiete, voi trimite eu pe cineva care sa te ajute.
James:Nu e nevoie
Bill:Dar insist
James: Bine, vă mulțumesc..
Bill:Te rog , spune-mi Bill. Doar suntem o familie ,nu?
James: Desigur!
Britney: Hai sa mai povestim
Emma: Daa
Bill:De ce nu?
James:Nuuuuuu!
Emma:De ce James?
James:De aia! (Spune privind spre mama lui)
Britney:Când era James mic făcea toate prostiile posibile și imposibile dar niciodată nu si-a rupt sau spart ceva și totuși..
James: Mamaa!
Britney: Bine, bine gata!
James: Mulțumesc

După această discuție începem să râdem iar după câteva minute servim prânzul ... Totul a fost perfect, părinții lui James sunt foarte înțelegători și primitori deși sunt oameni de afaceri .. James e destul de îngăduitor cu noul său tată și cu noua lui surioară . O ador pe mama lui, e o femeie minunată și cu siguranță e o mămică bună. Timpul a trecut și s-a făcut seară.
Bill:Îmi pare bine că v-am cunoscut , sper sa ne vedem cu bine mâine în noua noastră casă. Acum trebuie sa plec! (Spune și apoi dă noroc cu James și pe mine mă sărută pe obraji)
Britney:Și eu mă bucur că te-am văzut dragul meu și sunt încântată de prietena ta. Eu și tatăl tău ne ducem acasă, ne vedem mâine dragii mei!
James:Desigur !
Emma stătea și zâmbea
Britney și Bill :La revedere!
Emma:La revedere!

După ce Britney și Bill părăsesc restaurantul eu și James mai stăm puțin și ne îndreptăm spre casă .

James: Trebuie sa-mi strâng lucrurile.. (spune puțin abătut)
Emma:Și ești fericit?
James:Ba sigur că sunt doar că am emoții, s-au schimbat multe lucruri in așa de puțin timp..
Emma:O sa te acomodezi repede, sunt sigură .
James:Sper și eu
Emma:O sa te ajut să împachetezi
James:Nu trebuie!
Emma:Dar vreau sa te ajut
James:O sa se facă târziu..
Emma:Rămân la tine .
James: Bine dar trebuie să îl anunți pe Will, o să-și facă griji!
Emma: Imediat!

*Convorbire telefonică*
-Alo
Will:Da?
-Vezi că eu rămân la James
Will:Huu'!(respiră ușurat)
-Ce? Te bucuri?!
Will:In seara asta Cora rămâne la noi și așa e perfect! Mulțumesc ești cea mai bună verișoara!
-Bine! Ai grijă de ea!
Will:Normal că o să am!
-Bye!
Will: Bye!
*Apel terminat*

Emma: Gata, am rezolvat!
James: Bine
Emma:Hai sa luam un taxi , mă dor picioarele de la tocuri..
James:Bine(spune și sună un taxi care vine în 5 minute)

James: După tine!(spune si-mi deschide ușa )
Emma:Vai! Mulțumesc..

După câteva minute de mers cu mașina ajungem la James acasă , intrăm și eu îmi dau repede pantofi jos.

Emma:Ce bine e așa!
James: Fă-te comodă până vin eu , mă duc la bucătărie să fac ceva de mâncat
Emma: Bine!

James pleacă la bucătărie și eu caut ceva lejer de îmbrăcat .. hmm, unde își ține James hainele? .. îmi dau rochita jos pentru că deja devenea incomodă și enervantă și tip la James

Emma: JAMES!
James:Da! (Țipă și el din bucătărie)
Emma:Unde găsesc un tricou?
James:In dulapul de sus !
Emma: Bine!

Hmm, dulapul de sus? Privesc prin cameră și vad doua dulapuri , unul mai înalt ,altul mai micuț .. in cel micuț nu era nici un tricou deci e in celălalt. Îl deschid și sus de tot erau așezate niște tricouri ... Și cum pisici sa ajung eu acolo?!
Emma: JAMES!
James:Da? Ce mai e?
Emma:Nu ajung !
James:Vin imediat..

Ce bine că vine el , nu ajung acolo în niciun fel !

Conștiința: Idioată mică ce ești!
Eu:Ce vrei?
Conștiința:Ești dezbrăcată !
Eu: Ahh, mulțumesc!

Mă uit cu disperare prin jur dar nu găsesc nimic ... Pașii lui James se auzeau .. ahhh, ce mă fac? Mă dau puțin mai in spate și fără să vreau mă lovesc de dulap care se clătină apoi nu mai vad nimic

Emma: Auch
James:Ești bine?
Emma:Da..
James:Nu trebuia să dărâmi tot dulapul! (Spune râzând)
Emma: Ahh, nu am vrut!
James: Ridică-te de jos și dă-ti acel cearceaf de pe cap (spune încă râzând)

Îmi dau jos încetișor cearceaful de pe cap și mă infasor in el.

James: Uite, tricoul asta o să-ti vină rochiță..
Emma: Mulțumesc! (Spun și roșesc puțin)
James:Âââ..
Emma:Ce?
James​: Nimic
Emma:Acum mă lași să mă schimb?
James:Âââ, da! (Spune confuz și iese din cameră)

Eu mă întorc cu spatele la ușă si îmi dau cearceaful jos de pe un umăr când ușa se deschide
James: Să... Scuze! SCUZE SCUZE !!! NU AM VRUT! Ââ.. te aștept la masă..

Îmi pun la loc ceraceaful și îl privesc o secundă.. era foarte roșu și arata nostim ..

Emma:Vin imediat !

James pleacă și eu mă îmbrac cu acel tricou ... Îmi venea puțin mai sus de genunchi .. Merg in bucătărie dar vad o grămadă de fum
Emma:Ce Dumnezeu faci?
James: Încerc să fac omleta!
Emma: Deschide geamul!
James: Bine

James deschide geamul și eu închid plita electrica apoi ieșim din bucătărie

Emma:Incercai să dai foc casei?
James:Incercam să gătesc
Emma: Să n-o mai faci! (Spun râzând)
James: Sunăm la chinezesc?
Emma: Daaa!
James: Bine, cât eu sun și comand tu caută niște valize sau pungi.. sunt multe în spatele dulapului
Emma:Am înțeles

Mă duc in camera și mă uit în spatele unui dulap și scot de acolo un geamantan mare și greu .. mă întreb ce e in el de e așa greu. Tentația e prea mare așa că pun mana pe fermoar și când sa-l desfac aud ..
James:Te descurci?

Eu tresar și speriată puțin răspund

Emma:Daa.. mă descurc
James: Bine

Mai bine nu-l desfac .. mă duc să mă uit și în spatele celuilalt dulap și mai scot de acolo încă două geamantane și niște pungi ..
Emma:Am terminat!
James:Vin imediat!
Emma: Bine!

Cat îl aștept mă așez pe primul geamantan și privesc prin cameră .. observ că James iubește lucurile luxoase .. atenția mea e îndreptată spre o măsuță rabatabilă care era micuța și părea nefolosită .. era așezată lângă perete .. nu știu de ce dar m-am ridicat și m-am dus sa o studiez mai bine .. când am ajuns lângă ea am văzut un micuț colt auriu in spate ... M-am dus mai aproape și mi-am dat seama că e un tablou , l-am scos de acolo dar nu îl puteam vedea , era plin de praf ... Dau cu mâna și observ un chip de copil ... Mâna mea era plină de praf așa că iau un șervețel și șterg tabloul.. era o familie cu doi copii, mă holbez puțin și îmi dau seama că cel mai mic din tablou e James .. era el și familia lui ..
Emma:Woow.. ce frumos..

Simt cum o mâna mă atinge suav pe umăr ..

James: Familia mea..
Emma:Tabloul asta e minunat..
James:De când familia s-a destrămat nu mai are nici un farmec..

Eu îl privesc trist ,înțelegând mesajul .. o micuța lacrimă s-a furișat pe obrazul meu și l-am îmbrățișat pe James ..
James:Nu plânge te rog..
Emma:Dar..
James: Stt..
Emma:Tu nu ești trist?
James:Nu ..
Emma:Dar cum?
James: Simplu..
Emma:Sigur ești bine?
James:Mai bine ca niciodată! (Spune cu un zâmbet larg și mă îmbrățișează lung) Hai să mâncăm!
Emma: Bine (spun fericită)
După ce mâncăm ne întoarcem în cameră și James se îndreaptă spre acel geamantan greu..

Emma:Ce e in el?
James:Cred că știu..(spune și îl deschide)
Emma: Woow!
James: Exact cum credeam..
Emma:Pot sa văd? (Spun nerăbdare )
James:Da.. am și uitat cu ce scop am făcut asta!
Emma:Ce micuț erai!
James: Știu..(spune puțin rușinat)
Emma:Și drăguț!
James:Nu chiar ..
Emma: Glumești?
James: Nuu..
Emma:Aici sunt mai multe poze cu tine și tatăl tău..
James:Sunt și scrisori și obiecte ..
Emma: Scrisori?
James: Da.. când eram mic făceam scrisori pentru mine din viitor
Emma:Ce drăguț!
James:E una și pentru tine..
Emma: Pentru mine?
James:Da!
Emma:De la tine?
James:Nu .. e de la tata, e oarecum moștenire...