Vibrația boxelor
îmi face corpul
să simtă că trăiește,
vocea ta, mi-a făcut
inima să bată.
Până când, monologul tău
a luat sfârșit.
S-a oprit brusc,n-ai reușit
să termini,unde ai ajuns?
La jumătate ai ajuns?
Sau nici n-ai început bine?
E doar titlul, unul lung?
Cuvinte înțepătoare,
ce-mi apasă inima. Doare.
Cum n-a durut de mult,
jonglezi cu acele cuvinte?
Boxele s-au oprit și ele.
E pustiu, e liniște.
"Noapte bună" îmi urezi,
pentru probabil ultima oară.
Îți garantez,te vei întoarce,
să-ți fiu dulce alinare,
umărul tău de plâns,
să te țin în brațe strâns.
Dar nu voi mai fi, "zâna" ta
cum m-ai alintat cândva.
Nu voi mai fi, deloc a ta.
Nici a altcuiva, doar eu.
În liniște, fără tine, fără nimeni.
