Într-un hamac stăteam
Și ușor ne legănam.
Priveam stele și copaci,
Înconjurați de ființe dragi.
Păsări și mici insecte
Descriau ale noastre defecte.
Faptul că ne-am iubit,
Dar în sec am înghițit.
Înc-o stea, două, trei,
Se simte miros de tei.
Încă patru, cinci și șase,
Persoana mea se atașase.
De al tău caracter,
Acum observ, unul mizer,
Pătat de cea dinaintea mea
Mă întreb, cum era ea?
Îți plăcea, o adorai?
Probabil o venerai.
Cu altar și poate flori
Eventual și lumânări.
