E mai rece, mai sihastru
Şi speranţa a pierit
Că te-aştept mereu acasă,
Poate chiar la infinit.
N-ai să vii, chiar ai uitat
Ce-am trăit noi doi cândva
N-ai să vii şi e ciudat
Că aştept iubirea ta.
Stropi de ploaie cad încet,
Piesa noastră pe repeat
Vino înapoi, te iert
Nu trăim la nesfârşit.
N-ai să vii, mi-am zis chiar eu
Ai plecat, aşa spuneai :
"Nimic nu poate să mai fie",
Promisiunile-ţi uitai.
Totul pare fără viaţă
Haos mult, e în viaţa mea
Chiar de ştiu că-i ca o aţă
Îţi aştept iubirea ta.
CITEȘTI
Poezii.#
PuisiCreatie proprie. # Poezia este veşmînt în care îmi îmbrac sentimentele, trăirile, şi întrega mea viaţă.
