Angel Smith sau printesa inchisa in turn.Datorita tatalui ei care lucreaza intr-un mediu periculos, Angel este supravegheata tot timpul. Ce se intampla cand nu mai accepta asta si vrea sa isi ia viata in proprile maini?Secrete, minciuni toate ca sa...
După o zi la cumpărături pot spune cu mana pe inima ca nu mai am de gand sa merg la mall pentru urmatoarele 6 luni.Sofia e mai ceva ca fratele meu cand vede o masina,pasiunea ei pentru cumpărături este inexplicabilă. Toata ziua nu mi-am putut scoate din minte o pereche de ochi negri iar daca nu incetez acum , mai tarziu sar putea sa fie prea tarziu. Scot plasele cu haine din masina si ma îndrept spre casa. Deschis usa si rămân încremenită la vederea lui Dante care ma privea curios. Doamne spune-mi ca-ti bați joc de mine! -Ăăăm...... incerc eu sa spun dar tot ce fac a sa înghit in sec. Ce cauta el aici? -Va cunoașteți? intreaba tata surprins - Oarecum, Chase mi l-a prezentat ieri. Si totusi ce cauta aici? Daca imi spui ca el ma supraveghează de acum, poți sa-l trimiti acasa. Dante ma priveste surprins, probabil nu s-a asteptat la asta.
-Angel, ai pus pe fuga 7 agenti de paza, asta e ultima obtiune si, adauga uitandu-se la Dante, sper sa nu ma dezamageasca.
Se intoarce pe calcaie si intra la el in birou.Imi intorc privirea catre Dante si adaug:
-Okay,poti merge acasa ma descurc si singura nu am nevoie de dadaca.
Ma intorc rapid,dar nu apuc sa fac nici 3 pasi ca sunt prinsa de brat si ridicata ca un sac de cartof.
-Lasa-ma jos experiment esuat.
Incepe sa rada iar eu ma fac si mai rosie...
-Intepata,imi place. continua drumul pana la mine in camera. Ma arunca pe pat si inchide usa.Acum imbracate ca sa putem pleca.
M-am uitat in jos la rochia pe care o purtam si l-am intrebat din priviri ce e ineregula cu hainele astea.
-Nu am de gand sa iti explic. Doar schimba-te.
Il scot afara din camera si ma indrept spre sifonier sa ma schimb.(media)
Dante Pov'
Incitanta pustoaica. Am pus-o sa se schimbe pentru ca rochia de mai devreme atenta la sanatatea mea mintala. Cand coboara scarile ii multumesc lui Dumnezeu ca poarta pantaloni.
-Haide! o prind de mana si o trag spre iesire.Spre surprinderea mea nu riposteaza in niciun fel ci ma urmeaza tacuta pana la masina. Ii deschid portiera dupa care inconjor masina si intru. Demarez in viteza,iar ea nu se sperie,hmm, se prea poate sa ma distrez in seara asta.
-Cum de nu iti e frica? o intreb curios
-Fratele meu e inebunit dupa masini, stiu sa conduc de la 16 ani si in plus am mers cu o viteza de doua ori mai mare ca asta. raspunde plictisita. Apas pedala de acceleratie,iar Angel zambeste si inchide ochi bucurandu-se de senzatie. Ajung in sfarsit la uzina. Locul unde se organizeaza curse de masini, scurtez locul cu privirea. Cand il vad pe Jacob acolo sa incordez. Ce cauta idiotul asta aici?. Brusc nu mai vreau sa raman aici asa ca o opresc pe Angel cand vrea sa deschida portiera. Ma priveste confuza asa ca ii explic:
-Nu vreau sa stam aici..
-Atunci ce vrei sa facem? intreaba curioasa
-Am cateva idei, raspund ranjind, isi da ochii peste cap si ofteaza
-Idiot, murmura incet,dar o aud
-Bine, cedez eu, ai vazut vreodata luminile orasului noaptea?
Neaga vehement din cap. Bun,atunci acolo mergem.Este locul meu, l-am desoperit cand ma plimbam pierdut prin oras. Nu l-am aratat nimanui,dar totul are un inceput....
Angel Pov'
Noaptea se lasa alene peste oras, intunericul punand stapanire peste imprejurimi cand soarele se pierde impreuna cu razele lui stralucitoare. Mama imi spunea adesea " Oricat de frumos ar rasari soarele, la capat de zi tot va trebui sa apuna" , zambesc si imi sprijin capul de geam. O lacrima isi face loc pe obrazul meu,dar o sterg repede. Imi pare rau ca ai apus atat de repede imi zic in minte.
-Esti bine?
-Da, de ce nu as fi?
-Ai ochi inlacrimati,Angel. Ce s-a intamplat?
Deschid gura sa spun ceva dar o inchid la loccand vad ca opreste masina. Se pare ca am ajuns. Imi face semn sa ies din masina si am sentimentul ca nu se va lasa asa usor. Luminile orasului stralucesc,dar inima mea e la fel de intunecata ca noaptea. Dante asteapta sa zic ceva dar cand vede ca nu reactionez in niciun fel isi indreapta privirea spre panorma orasului.Inchid ochii si respir adanc, momentan am nevoie de liniste, ca sa imi gasesc cuvintele si sa-mi amintesc inceputul...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
