Povestea unei semizeițe

15-Vestea

-Nico te iubesc! am strigat eu.
-Nico nu mai este. Acum eu voi domina trupul lui. Și voi domina și restul lumii,a spus vocea lui Cronos.
M-am trezit brusc din somn. A fost cel mai aiurit vis din viața mea. Nu pot sa cred.
*La masa*
Dacă i-as spune lui Percy ca l-am visat pe Nico aseară, m-ar putea ajuta?
-Hei Evie! a spus Percy.
-Hei, chiar la tine mă gândeam. Vreau sa Îți povestesc ceva.
-Spune.
- Aseară l-am visat pe Nico. I-am spus ca îl iubesc, iar mi-a răspuns cu vocea lui Cronos ca Nico nu mai e. Ce sa cred? A fost pe bune visul?
-Evie,ar fi mai bine sa vorbești cu Chiron. Dar stai puțin... Îți place de Nico?
-Ăăăă... Poate...
-De asta m-ai părăsit?
-Percy,chiar îmi pare sincer rău. Dar nu noi ne alegem de cine ne îndrăgostim...
-Nu am nimic împotriva ca m-ai lăsat,te înțeleg. Oricum,acum e important sa îl salvam pe Nico. Acum hai sa mergem la Chiron.
*La Casa Mare*
-Chiron trebuie sa vorbim! am spus eu.
-Evie,Percy,putem vorbi altădată despre subiectul ăsta. Acum trebuie sa ne pregătim de război, a răspuns el.
-Ce război? a întrebat Percy.
-Nico,adică Cronos, s-a pornit spre New York. Trebuie sa adunam toți semizeii. Mâine vom intra într-un nou război.

OK ȘTIU CA NU AM MAI POSTAT DIN OCTOMBRIE, DAR EXISTA O CHESTIE NUMITA CLASA A 8-A ȘI MI-A OCUPAT MAJORITATEA TIMPULUI. O SA ÎNCERC SA POSTEZ DE ACUM MAI DES,DAR PROBABIL DUPĂ EXAMEN. ȘTIU CA E SCURT CAPITOLUL, DAR MAI BINE ATÂT DECÂT NIMIC. ȘI SCUZAȚI GREȘELILE DE ORTOGRAFIE. V-AM PUPAT SEMIZEI.