Visul eternității volumul I ,,Blocată în vis"

Jasmine

Carl: Samanta, am aflat! Am aflat unde este Jasmine.
-Serioooos?! Ce mai aşteptăm?! Să mergem. Sara trebuie adusă înapoi îmediat. Hai!

După 2 ore în maşină

-Carl, nu ne-am rătăcit...?
-Nu ne-am rătăcit, mă sâcâi de 30 de minute, încetează!
-Ok, de aici unde trebuie să mergem? Ştiu că vrei să o găseşti pe Sara dar nu te mai enerva aşa repede
-Păi suntem în Peru, mai avem puțin şi ajungem la cripca unde este îngropată Jasmine.
-OK! spuse Samanta neavând stare

PE PARTEA CELOR MORȚI

Aud o voce care mă striga uimită ,,Sara?"
-Da? Cine este? întreb eu confuză uitându-mă în toate părțile
-Sunt eu, Tom, cum ai ajuns aici?
Am făcut o mică pauză, rămăsesem uimită, cum a ajuns iubitul meu de care am şi uitat aici pe partea celor morți.
-Tom, ăă, ce cauți aici? Eu sunt moartă...parțial...dar tu? Tu ce ai pățit?
-Am murit de dorul tău, eşti de jumătate de an în comă. Te iubesc! Te vroiam înapoi şi nu am mai rezistat, m-am sinucis.

La auzul acestor cuvinte am început să plâng, nici acum nu ştiu dacă erau lacrimi de tristețe sau fericire. L-am luat în brațe şi i-am spus că nu mai putem fi împreună, după i-am explicat tot ce se întâmplase. Era uimit, dar pentru că mă iubea m-a înțeles şi a plecat mai departe.

În drum spre Jasmine

Carl şi Samanta au ajuns la cripca din Peru, totul era liniştit dar frica lor era fără sfârşit dar niciunul nu şi-o arăta. Au intrat printr-un tunel ascuns de vrăjitoarele Oliviei dar ei l-au găsit cu ajutorul lui J.M.M.
Aceştia au ajuns la un pod suspendat foarte îngust pe care au trecut unul după altul dar când Samanta mai avea puțin podul s-a rupt din spatele ei.
-Carlooos, ajutor, te rog, aaaa! țipă ea învtozită ținându-se strâns de peretele crestat al adânciturii din peşteră
-Stai, stai, stai! Prinde-mă de mână repede. Te țin stai liniştită!
Era foarte speriată de tot ce i se întâmplase, au stat jos pentru 20 de minute după care mai aveau să treacă printr-o mină plină de lilieci şi şerpi. Era groaznic, dar într-un final au ajuns la cripcă, au mutat piatra care era pusă drept uşă, şi-au luat lopețile şi au săpat pâna au dat te coşciugul fetei. Au scos-o de acolo cu greu dar la deschiderea coşciugului au văzut un leac pe care scria ,,TREZIREA MEA". I l-au dat să bea şi au luat-o în maşină mergând spre casă.
După câteva ore în fața maşinii apare Olivia, fata asta chiar trebuie să fie peste tot? Ea a oprit maşina cu forța ei, iar Carl a coborât şi i-a spus:
-Olivia, lasă-ne te rog, dacă Sara va rămâne blocată pe partea cealaltă toți vom murii!
-Samanta: Nu ai aiuzit?! spuse ea şi o împinsese din fața maşinii Olivia căzând iar ei au pornit repede la drum.

               Acasa la Carl
-Samanta, ia-o pe Jasmin de aici, aştă să se trezească! Eu mer să aduc ceva de mancare.
-Bine! Mi-e foarte foame! Grăbeşte-te!
             
              După 30 de minute

-Carl, Carl, se trezeşte, vino.
-Doamme, ce bine. Jasmine, mă auzi? Te rog trezeşte-te.
-Da! şopții ea ridicându-se în picioare. De ce m-ați salvat? Va sunt datoare!
-Avem nevoie de tn să faci o vrajă care să aducă trecătorul în lumea asta...spune-mi că poți! Mai avem doar o săptămână la dispoziție. Spuse Samanta îngtijorată.
-Da pot, şi o s-o fac! Am nevoie de ceva al trecătorului cu mirosul ei. Eu o să merg într-un loc ascuns să iau o carte de vrăji antice. Voi cautați ceva, ne vedem curând!

Olivia stătea în casa ei pe canapea când sinte un gol în stomac şi îşi dădu seama că Jasmine se trezii.
-Auuuu, nu, nu, nu! spuse ea începâmd să plângă...totul mergea bine...de ce?
-Nu te mai smiorcăii.
Era Carl care vorbea cu ea în scârbă. A început să caute jeaca Sarei prin casa Oliviei, a umblat prin toate camerele, mai era doar una, geaca ei era într-un colț aruncată. O luă şi plecă imediat spre casă. Olivia a încercat să-l oprească dar Carl se gândii la toate şi avea arma cu țăruş pe care i-a înfipt-o în abdomen.

-Aici erai! Credeam că nu mai vii. spuse Jasmin zâmbint uşor. Dă-mi geaca odată.
-Ăă, da, ia-o!
-Aşa! Pregătiți-vă vreau linişte. Passer eze kithi ukuze uthole phezu iphupho passer ukuphila alisishiyi, uze lapha. Este aproape gata! Turnați asta pe canapea!  Woza lapho Ngiyakuthumela.

Cu aceasta vrajă eu am ajuns înapoi la prietenii mei. Încep să tuşesc pe canapea încercând să iau aer şi îi zâmbesc lui Carl acesta luându-mă în brațe.
-Oh doamne! Mulțumes Jasmine, mulțumesc! Te iubesc Sara, nu ştiu ce aş fi făcut dacă nu te întorceai la mine.
Nu am putut spune nimic pentru că el a început un sărut perfect din iubire.
-Mulțmesc mult! spun eu începând să plâng. Mai ales ție Jasmine, nu am crezut că mă vei ajuta.
-Nu ai pentru ce. Eu zic să sărbătorim revenirea ta în oraş.
-Sună bine! aprobă Samnta

Va urma...

♡Dacă vă place nu uitați să dați un vot, un comentariu, vă rog şi urmăriți-mă pentru mai multe cărți interesante.♡