Mușcătura de la miezul-nopții

2. Revederea

Liceul Roslyn era cel mai bun liceu din Brooklyn. Cu multe posibilitati pentru viitor, liceul iti asigura o cariera stralucita.

Da,excelam peste tot. Inca de mica,parintii imi spuneau ca vor sa fie mandri de mine. Ca vor sa ajung cineva. Si faceam totul ca sa-i multumesc,pentru ca ii iubesc.

-Nu pot sa cred ca o sa terminam liceul. Stii cat de speriata sunt de viitor? De facultate?

-Linisteste-te Nina,inca mai ai timp. Spun eu razand.

-Tu nu esti deloc ingrijorata. Probabil o sa ajungi un medic celebru care o sa opereze vedetele. Sa-mi faci o poza cu rinichiul lui Kim Kardashian ok?

-Ew,Nina! Ce minte bolnava ai. Spun cu o expresie ingrijorata.

Trecem de portile liceului si ajungem in curte. Vedeam doar oameni care se imbratisau si se bucurau de revedere. Toate bancile erau deja ocupate,asa ca eu si Nina ne-am rezemat de un perete si asteptam sa mergem sa ne luam orarul.

-Daphne,Nina! Striga Louis.

Louis era prietenul meu si al Ninei inca de la gradinita. Parintii nostri erau prieteni de familie,asa ca mi-am petrecut mult timp cu el. Era genul de baiat care avea cele mai bune prietene doua fete. Adica pe mine si pe Nina. Era un tip inalt,blond,putin rusinos,care nu se descurca sa vorbeasca cu fetele.

-Hei,Louis. Spuse Nina,fara pic de chef.

-Nu m-ati vazut toata vara si primesc doar un "Hei,Louis!?"

Nina nu il baga in seama,iar eu eram pierduta in gandurile mele.

-Daphne ce a patit? Se uita el la mine,dupa care la Nina si astepta un raspuns.

Nina rase,apoi adauga :

-E indragostita. De un anume tip misterios pe care l-a vazut vara asta.

-Tip misterios zici? Spuse Louis intrigat.

-Da. E foarte palid,inalt,brunet,si ceea ce m-a fascineaza,nu a aparut in poze pe care i-am facut-o.

-Nu stiu ce sa zic Daphne. Poate ti-ai imaginat totul,si de asta nu a aparut in poza,zise Louis.

-Adica sunt nebuna? Intreb eu.

-N-am zis asta Daphne... eu... Inainte ca Louis sa termine ce avea de zis,am plecat de langa el si Nina.

Proprii mei prieteni ma acuzau ca mi-am imaginat tot. De ce as fi facut asta? E real. L-am vazut. L-am vazut in fiecare zi de luni a vacantei de vara.

Cum mergeam pe coridor,uitandu-ma in jos,m-am lovit de cineva. Fara sa ma uit la el,m-am aplecat jos sa imi ridic cartile.

-Imi pare tare rau,e vina mea,nu sunt atenta. Spun eu agitata,adunandu-mi lucrurile.

-Stai linistita. Spuse el.

Ridic privirea spre el. Era un tip cu parul blond inchis,aproape castaniu. Cu niste ochi verzi patrunzatori,bine facut,cu un tricou negru ce ii venea perfect.

Ma ajuta sa imi strang lucrurile,dupa care ii zambesc si ma indepartez

-Sunt Erik,apropo. Striga el in directia mea.

Ma intorc cu fata la el,mergand cu spatele strig:

-Daphne,apropo.

Rad,apoi imi fac drum spre biroul secretarei pentru a obtine orarul. Prima ora aveam biologia. Grozav,era materia mea preferata. Cu toate ca ma descurcam la orice ora,la biologie chiar imi facea placere sa merg.

Imi fac drum printre elevii noi veniti,in special boboci. Dulapul meu se afla langa sala de clasa A,exact unde se tinea cursul de biologie.

Imi deschid dulapul cu cifrul 1406( data mea de nastere ) si imi iau cartile pentru curs.

-Chiar trebuie sa imi organizez lucrurile din dulap. Asta a fost remarca mea cand l-am deschis.

Am intrat in clasa cand am auzit clopotelul.

-Buna ziua doamna Smith. Spun eu,uitandu-ma in pamant,apoi continuandu-mi drumul pana la banca din spate,fara sa fac contact vizual cu cineva.

M-am asezat in banca,asteptand sa inceapa ora. Nici nu mi-am remarcat colegul de banca,nu aveam de gand sa vorbesc cu el.

-Dar unde iti e aparatul de fotografiat? Spuse colegul meu de banca.

La auzul acelor cuvinte,m-am intors instant spre el. Era el. Tipul misterios.