Capitolul 33

37 4 1
                                    

Masa de Crăciun:

Era zi de Crăciun si toti eram asezati in jurul mesei de Crăciun. Fiecare povestea ce am mai facut ,ce sa mai intamplat. Era o gălăgie uriașă, in incapere se auzea multe râsete era o cina tipica de sărbători. Totuși imi părea foarte rău ca Jess si Jade nu au putut sa vina poate cu ele ar fi fost mult mai amuzant. Dar pe cand le-am întrebat eu ele deja aveau planuri. Jade a spus ca in anul acesta va petrece cu familia si Jass a spus ca si ea va merge acasă in acest an. Asa ca am rămas doar ei Jake si iubita lui ,desigur Bruce si frați săi si nu cumva sa il uitam pe Albert .

Gălăgia din camera a fost întrerupta de glasul gros si puternic a lui Bruce. Acesta se ridica in picioare si ia paharul in mana apoi isi drege voce. Toti ne-am oprit din ceea ce făceam si ne-am îndreptat atenția asupra lui Bruce.

-As vrea sa țin un toast! Spune el in timp ce bate usor cu o lingurița in pahar.

-Nu mai fi asa de moda veche fratioare! Intervine Chris si noi toti începem sa radem.

-Haha buna gluma! Dar sa iti amintesc ca te afli intr-un conac vechi de cateva deceni?

-Ooooo! Ne auzim noi in cor.Dandu-ne seama ca intre cei doi se isca o certa.

Chris nu mai spune nimic isi ia paharul si el in mana. Si ii face un semn lui Bruce in semn ca il lasa sa continua fara sa mai intervină. Bruce era pregătit sa isi înceapă discursul cand a fost intrerupt brusc de pendula din încăpere care anunța miezul nopții.

-E timpul! Sa mergem! Ma ridic si urlu eu de fericire.

Toti restul s-au ridicat de la masa si au venit dupa mine. Eu deja nu mai puteam sa astept nici un minut asa cum am auzit pendula am fugit in spre brad. Familia Wayne are multe traditi dar cea care ma enervat cel mai mult a acea tradiție in care trebuie sa așteptăm pana la miezul nopții in ziua de craciu ca sa deschidem cadourile. Asa ca o data ce am auzit pendula am tresărit ca un copil mic.

-Rose? Se aude vocea lui Bruce care ma oprit de indata sa nu deschid cadoul pe care il aveam deja in mana.

-Da?

-Poti te rog sa nu desfaci nici un cadou?

-Dar de ce? Spun eu si ma intristez si bag o fata de cățelușul care il implora sa ma lasa sa deschid cadourile.

-Pentru ca am ceva sa spun ceva!

-Bine.

Merge in tăcere in spre brad se pleaca si caută prin grămada de cadouri si scoate de undeva o cutiuta mica si impachetata frumos. Se aseaza in fata mea si ma ia de manii.

-Rose poate nu ne cunoaștem noi de mult timp... Nu, nu spun bine! Ne cunoaștem de doi ani de zile. Cei mai Frumoși ani din viata mea. Cu bune si cu rele. Dar as vrea ca toate zilele din viata mea sa fie asa...

Il vad cum se pune in genunchi si desface acea mica cutie.

-Rose! Vrei sa fii soția mea?

Nu imi vine sa cred m-a cerut de soție. Am rămas fara cuvinte nu ma așteptăm la asta nu asa de repede nici nu credeam ca ma va cere vreodată. Nu stiu ce sa spun nu cred ca vreau asta.

-Rose? Se aude vocea lui Bruce care imi aștepta răspunsul.

-Ăm...Eu...Nu,adica nu stiu! Spun eu balbaindu-ma.

Spun foarte grabita si plec plângând din sala. Il aud pe Bruce cum ma striga dar nu ma opresc continui sa alerg pana ajung in camera noastră unde ma închid cu cheia. Aud pași de pe partea cealaltă a usi si focea groasa si trista a lui Bruce.

-Rose te rog deschide usa!

-Nu! Spun eu printre lacrimi nu vreau sa dau ochii cu el.

-Rose deschide usa! Se aud din nou cuvintele lui urmate de un pumn in usa.

-Nu! Răspunsul meu a fost același. Chiar daca am tresărit cand a dat cu pumnul in usa.

-Rose te rog hai sa vorbim!

-Pleaca! Nu vreu sa vorbim acum!

-Rose...

Se aud din nou niste pași care se îndreaptă in spre noi. Apoi aud vocea fratelui meu care ii spune ceva lui Bruce, din nou aud câțiva pași cineva plecase dar nu stiu cine. Apoi aud vocea fratelui meu.

-Rose, te rog deschide usa!

-Pleaca Jake nu vreau sa vorbesc cu nimeni!

-Nu plec nicăieri! Am sa fiu aici pentru tine.

-Pleaca nu vreau sa vorbesc cu nimeni!

-Rose daca continui cu încăpatanarea nu imi dai de ales si am sa sparg usa!

-Nu ai decat! Ai sa ma lovesti si pe mine!

-Ok! Nu mai tip la tine dar daca vrei sa vorbim nu uita sunt aici!

Ma ridicat de pe podea mi-am sters lacrimile si am deschis usa. Se pare ca fratele meu era sprijinit de usa asa ca, cand am deschis-o el a căzut pe jos.

-Intra! Spun eu grabita si il trag inauntru si închid usa in urma mea.

-Au! Puteai sa ma avertizezi! Acum vino aici! Zice el si ma ia intr-o îmbrățișare strânsă.

-Multumesc! Chiar aveam nevoi!

-Ău... Katherine! Orice nume ai avea orice vârsta orice culoare a parului eu voi rămâne mereu fratele tau. Asa ca nu e nevoi sa pui o usa între noi eu am sa te inteleg si nu am sa te judec niciodata.

-Hey! Parul meu e din nou castaniu. Si...Nu stiu de ce am spus nu! Adica il iubesc si eu simt la fel ca el ca viata mea e mai frumoasa alături de el.

-Atunci?

-Poate m-am speriat...

-De ce sa te fi speriat?

-Gândește-te un pic Jay! Eu sunt o fosta fugara de la scoala de corectie iti dai seama ce s-ar crede despre el daca s-ar afla? Prin ce ar trece?

-Katherine sa iti reamintesc pentru a o suta ora ca tu nu esti vinovata de nimic.

-Ba da sunt eu te-am ajutat si pe tine si pe Derek sa evadați!

-Nu contează si daca s-ar intampla asta sunt sigura ca Bruce ti-ar chema cei mai buni avocati iar eu si Derek am lua vina asupra noastră. Alt motiv.

-Diferența de vârsta! Eu am 20 si el are 24.

-Varsta e doar un număr! Si de cand contează vârsta pentru tine din cate țin eu minte si Derek era mai mare decat tine.

-Era doar un an cred!

-Vezi nici măcar diferența de vârsta dintre voi doi nu o stii. Pentru ca nu te-a interesat. Astea sunt doar scuze.

-Nu e adevarat!

-Ba sunt scuze iti este frica sa ai ceea ce ți-ai dorit din totdeauna. Un Soț iubitor o familie frumoasa. Dar nu ai de ce sa iti fie frica deoarece eu voi fi mereu alături de tine si la fel si Bruce.

-Ai drepta! Sunt pregătită! Sa mergem.

Am iesit din camera si ne-am intors in sala unde se aflau toti. Cand am intrat in camere toti s-au oprit din ceea ce făceau si si-au atintit toate privirile si atenția asupra mea. Eu merg tăcută in spre Bruce care a rămas singurul ce nu se uita la mine.

-Bruce? Imi permiti sa imi reformulez răspunsul la inceput m-am cam pierdut!

Bruce se întoarce cu fata la mine scoate din buzunar cutiuta si se pune in genunchi.

-Rose? Vrei sa fi soția mea?

-Da!

La auzul cuvintelor mele fata lui s-a luminat mi-a pus inelul ma luat in brate si m-a sărutat puternic si pasional in timp ce toti restul radeau si aplaudau.

Cursa Infernului(în curs de editare)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum