Capitolul 40

91 6 2
                                    

Au trecut trei luni de atunci si procesul lui Derek se apropie cu repeziciune. Iar astăzi cand m-am trezit de dimineata am avut o presimtire. Nu stiu daca este una buna sau una rea. Dar era acolo. Știam ca astăzi avea sa se întâmple ceva. Ceva important cred.

M-am ridicat din pat si mi-am luat un halat pe mine pentru ca era cam răcoare. Ma duc in bucatarie si il vad pe Bruce foarte furios si mâhnit. Ma apropi de el si il imbratisez pe la spate.

-Ce s-a intamplat?

Il intreb eu si el se uit in gol la mine apoi isi îndreaptă privirea spre televizor si da volumul mai tare. La știri se vorbea despre cum Derek ar fi fost ajutat sa evadeze aseară din închisoare. Si acum politia il caută peste tot. Eram fericita ca a ales sa plece si ca a reușit cu bine. Dar nu il puteam lasa pe Bruce sa vada asta. Asa ca m-am prefăcut îngrijorată. Dupa ce stirea s-a terminat Bruce a inchis televizorul si s-a intors in spre mine.

-Plecam in seara asta.

-Ce? Nu! Nu am bagajele făcute nimic pregătit.

-Albert s-a dus deja sa faca bagajele.

-Dar mai am nevoie de cateva lucruri de la magazin.

-Bine atunci Albert te va duce si va veni dupa tine.

-Da, Ok. Dar mai întâi trebuie sa manac si manac mult cat pentru doi.

-Albert ti-a facut clatite si limonadă.

-O ador clatitele! Si ce miroase asa de bine?

-Stii nu inteleg cum poti sa bei dupa absolut orice limonadă...

-Hey daca el cere eu beau, ok?

-Ok. Si in cuptor e tarta cu lămâie pentru cand ajungem in Praga.

-O il iubesc pe Albert.

Bruce sa intor si sa uitat urat la mine.

-O Bruce. Spun cu o voce caraghioasă. Si pe tine te iubesc.

-Ce haios. Imi răspunde el sarcastic si părăsește încăperea.

Dupa ce am mancat m-am dus si m-am imbracat. Apoi Albert ma dus la cel mai apropiat supermarket pe care l-am gasit. Si i-am spus ca ne vedem in parcarea supermarketului peste o ora 1 jumătate sau poate 2.

Asa ca am inceput sa cumpăr tot felul de lucruri de care credeam eu ca o sa am nevoie. Si de fiecare cand treceam pe langa dulciuri sau pe langa standul cu produse de patiserie nu ma puteam abtine sa nu pun ceva in cos. Si desigur ca am luat o tona de lămâie si doua sticle de limonadă gata făcută pentru a imi era sete. Dupa ce am terminat cumpărăturile mi-am luată sacosele si am iesit in parcare sa il astept pe Albert.

-Trebuia sa fi ajuns deja, oare pe unde o umbla?

M-am intors pentru cateva minute ca sa imi verific telefonul si sa il sun pe Albert. Si doar dupa cateva clipe de neatenți am simtit doua brate care ma înconjoară si ma trang intr-o dubita. M-am zbătut si am strigat dupa ajutor. Dar pana la urma am fost tarata in duba si chiar dupa cateva secunde am simtit cum imi acopere fata cu ceva iar apoi imaginea sa întunecat.

<><><><><><><><><><><><><><><><>

Imi simteam capul greu cat o cărămidă. Eram ametita si capul ma durea tare si eram confuza. Nu știam ce s-a intamplat. Am încercat sa imi duc mana la cap dar ceva ma oprit. Cand m-am uitat mai atent am observat ca am mana legată de o teava cu niste catuse.

-Ooo! Te-ai trezit?

Se aude in încăpere o voce ce imi suna cunoscut. Nu vedeam cine a vorbi deoarce încăperea era prea întunecată. Apoi am auzit o serie de pași care se apropiau de mine. Iar inainte sa vad cine ma răpit de data asta de adevăratele niste lumini puternice s-au aprins si m-au orbit. Ochi mei s-au obișnuit greu cu lumina puternica si dupa ce in cele din urma am reușit am vazut ca in fata mea sta Aiden.

Cursa Infernului(în curs de editare)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum