Save me from falling( Peter Pan, depression)

Capitoulul 8

Asteptam de o ora. In sfarsit, a iesit bunica lui Lily.
- Cum se simte? sar eu.
- Acum mai bine. spune si arata spre Freya care iesea din cort.
- Freya! tip eu.
- Ai grija, Peter, e ametita. imi spune Lily uitandu-se la Freya.
- Sunt bine? ma intreaba Freya.
- Acum esti.
- Unde sunt baietii, Pan?
.- Acasa. Daca vrei plecam.
- Da te rog. Multumesc ca m-ati ajutat! Larevedere.
- Pa! spune Lily nervoasa.
- Vrei sa te duc eu?
- Cum adica?
- In brate.
- Sunt grea. spune ea.
- Ba nu. Esti foarte usoara. spun si incerc sa o iau stil mireasa.
- Pan indeparteaza-te. spune ea razand.
- Peter trebuie sa vedem ce au facut baietii. Nu avem timp.
- L-ai auzit Pan.
- Bine! spun trist. Freya razand.
Imi place ca ea e fericita si nu se simte singura asa cum m-am simtit eu. Ea nu trebuie sa stie ca am fost si eu la fel ca ea. Sper ca nu i-a spus Felix. Am uitat sa le ascult conversatia. Nu mi-am dat seama ca deja am ajuns.
Baietii stateau inauntru si ne asteptau.
- Peter! tipa toti Unde e Freya?
- Prezenta. spune ea in timp.ce Jamie o imbratiseaza. O ce tarziu este! exclama ea. Ati stat treji sa ma asteptati?
- Da.
- Acum toti in pat! continua ea. Toti s-au pus in pat iar eu si Freya pe patul meu.
- Poti sa ne spui o poveste? intreaba.
- Am...nu prea ma pricep. spune ea trista.
- Mama veche stia. spune nu stiu cine.
Ea isi lasa capul in jos dezamagita. Imi vine sa tip la el pentru ca a spus asta. Apoi Freya continua.
- Pot sa cant, am...daca vreti. spune ea plina de speranta.
- Da da da spun toti.
Freya incepe sa fredoneze iar eu imi scot flautul si o acompaniez. Ea se intorce si imi zambeste.
In cateva minute toti au adormit.
-Freya, am o surpriza pentru tine. spun.
- Inca una? rade ea.
Am iesit afara. I-am pus o esarfa peste ochi. Voiam sa o duc intr-un loc pe plaja. Acolo ma duceam eu cand ma simteam oribil. Cand treceam prin ce trece si ea. Stelele ma linistesc.
I-am desfacut bandana.
- Cat de frumos! Wow! Multumesc, Pan.
- Nu mi-ai spus Peter. spun eu dezamagit.
- De ce vrei Peter? Pan pentru mine e special. E primul cuvant pe care mi l-ai adresat.
Am zambit. Toata seara mi-a aratat stelele si constelatiile. Ma intreb de unde le stie.
- Observ ca iti plac stelele.
- Stelele ma linistesc. spune ea simplu. Am ramas uimit. Nu ma asteptam sa gandim la fel. Niciuna dintre persoanele pe care le cunosc nu imparatsesc cu mine placerea de a privi stelele. Nici macar Wendy. Ei i se pareau plictisitoare fara un scop anume.
Nu ii placeau lucrurile simple si asta nu o sa inteleg niciodata.
- De unde stii atatea? o intreb eu.
- Am...pai..de cand mergeam la munte cu parintii mei.
- Ai tavan din sticla? Am vazut peste tot.
- Nu.
- Atunci cum? La munte e frig banuiesc ca nu ai stat afara.
- Am...nu..nu am stat.
- Ma minti. am spus calm. Ii vedeam expresia fetei, ce vroia sa ascunda de mine? Te rog spune-mi.
- Bine! ofteaza ea. Parintii nu ma lasau in casa asa ca....asa ca dormeam afara pe un leagan mare. Era frig dar ma obisnuisem.
- Iti urasc parintii.
- Si eu. Pan...tresare ea.
- Ce-i?
- Trebuie sa ne intoarcem. Parintii mei sa-r putea sa vada ca lipsesc. Cum e pe aici cu decalarea orelor?
- Diferenta e de 9 ore.
- Deci...daca acum aici e in jur de ora 11 acolo e ora 8. Parintii mei se trezesc la ora 10.
- Esti inteligenta.
- Mersi, Pan.
Am inceput sa zburam. Eram de asupra apei. In curand s-a facut frig. Freya s-a lipit de mine. Tremura. Sper ca reuseam sa o incalzesc. In cateva ore am ajuns pe cerul Londrei. Eram deasupra tuturor. Freya s-a uitata in jos si m-a luat de mana infricosata.
- Vroiam sa stiu ca esti langa mine. Hai mai repede.
Eu am zambit. In cateva minute ma ajuns la ea in casa.
- Freya, vreau sa merg la scoala. Sa ma vada toata lumea. Sa vad cum e viata ta. Nu am mai fost la scoala de o gramada de timp.
- Si eu as vrea sa te vada lumea. Dar nu putem sa angajam niste parinti falsi. Sau...
- Sau...ce?
- Am o idee. Am putea sa il mituim pe unul dintre prietenii parintilor mei cand este beat.
- Nu nu nu. Nu vreau sa stau cu o astfel de persoana.
  - Nu, Pan!! Il punem sa le spun parintilor mei sa aiba grija de tine deoarece el este tatal tau.
  - Dar pe care il alegem?
  - Pe cel mai respectat. Stiu unde isi petrece timpul. Parintii mei tot timpul se duceau la el in vizita. Mai intai trebuie sa fur niste bani de la parintii mei.
  - Dar nu o sa te simti vinovata?
  - Daca ei nu se simt vinovati pentru ce imi fac eu de ce m-as simti? Haide!
O vad cum iese pe hol iar dupa putin timp intra in camera cu  100 de lire.
   - Hai sa mergem!
Zburam dupa ea. Apoi ajungem intr-un loc parasit.
   - Hei!! tipa ea la unul speriata. Vezi banii? Daca faci ce spunem o sa ii ai.
  - Multi bani! raspunde o voce groasa. Bine!
Ii recunosc vocea. Este barbatul care a intrat in camera Freyei in noaptea in care am venit.
Acesta vine dupa noi. Cand ajungem parintij Freyei sunt acasa.
   - Oooo!! Buna ziua domnule!!! tipa tatal ei.
Amandou parintii ei zambeau.
  - Da da da! Am sa va spun ceva important. Vedeti acest baiat? El este fiul meu. Vou veti avea grija de el. Il veti duce la scoala si il veti trata asa cum va tratati propriul copil. Voi veni sa va verific.
  -  Cum sa nu! spune tatal ei fericit. Va dormi intr-o camera separata.
  - Nu nu nu! spune acesta cu un zambet  pe fata. Va dormi cu fata.
  - Cum doriti. spune mama ei.
Apoi el pleaca.