Dincolo de realitate

În comă

    °°°E numai vina mea!°°°
     
        Este ora 10:00. Mă trezisem. Lângă mine se aflau părinții mei și doctorul.
-Ce-Ce s-a întâmplat? U-Unde mă aflu? spuneam încercând să mă ridic.
-Nu, nu, nu! Stai întis. Tocmai acum ai ieșit din operație.
-Ce operație? Mamă, unde mă aflu?
-Ești la spital, dragule, spunea tata îmgrijorat.
-Acum 2 ore ai ieșit din operație, spune mama.
-Dom'le doctor, ce operație? Ce s-a întâmplat.
-Ai fost împușcat în piept. Operația a fost un succes. Glonțul a fost foarte departe de inimă. Dar nu ai fost singurul rănit, o fată, a fost împușcată grav prin zona rinichiului. Cum o chema? Ha...
-Hannah?! Unde e? Trebuie să văd!
-Fiule ....spune tata.
-Unde-i Hannah, spuneam furios.
-Fiule ....
-Fiule, trebuie să îți spunem ceva, ceva important.
-Ce?! -se făcuse liniște. Ai mei plângeau. M-am înfuriat.-Tată, ce?! -liniște- Tată, ce dracu e?!
-Fiule, Hannah ...
-Ce-i cu ea?!
-Hannah ...
-Zii!!!!, spuneam și mai furios.
-Hannah -plângea- Hannah e ...
-CE MAMĂ? CE?!!
-Hannah e în comă, fiule, spunea supărat doctorul.
        Rămăsesem uimit. Începusem să plâng. Începusem s-o jelesc pe Hannah.
-HAAANNAAAH ...
-Fiule ...
-HAAANNAAAH .....
-Iartă-ne.
-E NUMAI VINA MEA ... E numai ... vina ... -spuneam după care am leșinat din cauza calmantului.
-Zack, spuneau speriați părinții mei.
-Stați liniștiți. Noi știam că va reacționa așa și ne-am pregătit dinainte.
-Cum adică, spunea mama.
-Adică i-au dat un calmant dragă, îi spune tata mamei luând-o în brațe.
-Acum e timpul să-l lăsă să se odihnească.
-Desigur.

      °°°Peste 11 ore °°°

    Este ora 21:00. Mă trezisem, iar. De data asta eram singur în salon. Dintr-o dată domnul doctor vine în vizită.
-Oh, Zack. Te-ai trezit.
-Și eu vă salut!
-Cum te mai simți?
-Bine. ... Hannah, cum se simte?
-...
-Hei, te-am întrebat cum se simte Hannah, spuneam încercând să fiu politicos.
-...
-Este rău, nu așa? -acceptând.
-Ohh, da, nu te mint, Hannah încă se zbate să trăiască. E o fată puternică.
-Da, e ... °ștergându-mi lacrimile°
-E norocoasă că te are.
-Da, foarte ...
-Zack ...
-...°plângeam°...
-E doar vina mea! Ar fii trebuit să luăm taxi-ul până acolo, dar nuu, ar fi trebuit s-o luamă până acolo pe jos, ca să întâlnim cu prăpăditul ăla ....
-Zack, calmează-te. Nu e vina nimănui.
-Domnule doctor, veniți repede ... -face semn cu capul- .. Pacienta ...
-Vin acum.
-Hannah, ce are?
-Nu e ea, o altă pacientă, mă mințea doctorul. Vorbim Zack.
-Bine.
     Plecase din salon. Îl rugasem să lase ușa deschisă. Voiam s-o văd pe Hannah. Dintr-o dată îmi vine ideea de "a mă duce la toaletă". Văd o doctoră. O strig. Vine în salon. Era doctorița care fusese aici prima dată.
-Da, dragule.
-Sărut mâna, aș cam avea nevoie la toaletă, dar nu pot pentru că nu știu dacă-s bine. Mă puteți ajuta?
-Dar desigur.
- ... -se uitase la foile lăsate de domnul doctor, cel cu are am vorbit acum 4 minute.-
-Da, ești sănătos. -îmi spunea în timp ce mă deconecta de la aparte. Gata, acum du-te!
-Mulțumesc.
     Plecasem -Doamne, mă simt biine- îmi spuneam în gând. O căutam pe Hannah,defapt, sala în care se afla. O găsisem, la fel și domnul doctor.
-Zack, ce cauți aici?
-Voiam s-o văd pe Hannah, dar se pare că este tot în operație.
-Du-te în salonul tău, te rog!
-Nuuu ...
-Du-te în salonul tău, Zack.
-Nu, vă rog! Uitați, voi sta aici, doar lăsați-mă.
-Bine ..
-Vă mulțumesc!
-... -râdea- ...
-Ăm, îmj scapă mie ceva?
-Oh, iubirea asta! Așa eram și eu. Îmi amintești de mine.
-Da?!
-Da, o iubeam din suflet pe soția mea.
-Cum adică " o iubeați"?
-Păi, ea a avut aceeași soartă ca Hannah, doar că a fost împușcată în cap.
-Ohhh, scuze.
-E în regulă.
-Hai, duceți-vă la treabă, v-am reținut.
-Bine, mersi tinere!
-Pentru puțin.
        Ora 00:10. Hannah încă e în operație.
-Zaack. -erau părinții Hannei. -cum e Hannah?
-E tot în operație. -ei nu fuseseră la spital în ziua în care eu și Hannah am fost internați, ei fuseseră la o înmormântare in străinătate.
-Aolo, Doamne..
-Dar stați calmi, e mai bine acum.
-Dar stai fiule, de ce stă atât? Nu a fost împușcată decât în piept?
-Defapt, fusese împușcată în burtă ...
-Pentru că dacă ar fi fost îmlușcată în piept, murea. -spunea domnul doctor. Bună ziua, părinții nu?
-Da. Cum se simte fiica noastră?
-E tot în operație, dar în scurt timp se va termina.
-Oh, ce bine, Doamne

     °°°Peste 1 oră°°°

-Zack ...- mă strigase doctorul- ... Operația a luat sfârșit cu succes.
-Oh, ce bine, spuneau ușurați părinții Hannei.
-...Dar ...
-Asta-i fata mea, strigam.
-.... Dar ..
-Dar ce? Ce s-a întâmplat?
-Dar există o problemă.
-Ce problemă?
-Hannah are nevoie urgent de un transplant de rinichi.
-Ohh, nuu ..
-Glonțul i-a afectat rău rinichiul și dacă până mâine nu-i vom găsi un donator ...
-O fac, spun eu hotărât, ștergându-mi lacrimile, întrerupându-l pe doctor.
-Ce?! Zack, există un risc foarte mare. Tu vei muri.
-Nu-mi pasă. Vreau s-o fac, pentru Hannah! Vreau s-o văd sănătoasă. Sunt dispus să fac orice pentru ea.
-Da, dar trebuie să vedem dacă rinichiul tău e compatibil cu al Hannei și ..
-Am spus că sunt dispus să fac orice pentru ea!
-Atunci ... Haide! .....
-°°Fac orice pentru tine, Hannah! °°

  

           To be continued ....

    
             Hei dragilor, sunteți curoși să vedeți ce se va întâmpla cu Hannah și Zack. Veți afla luni. De asemenea, nu uitați de share -pentru a afla mai multă lume de această "carte", comment pentru a vă afla părerile și steluță pentru că asta mã încurajează să continuui. V-am pupat!❤