10.

12 1 0
                                    

Faith nu fusese în stare să se relaxeze toată ziua. Aproape că se îmbolnăvise din cauza sentimentului de dezastru şi pierdere, fusese incapabilă să mai mănînce

ceva. Scottie, simţindu-i starea, fusese scîncit şi speriat,

agăţîndu-se mereu de picioarele ei şi stîndu-i în cale în vreme ce ea căuta în mo d cu totul mecanic să-şi înde­plinească îndatoririle.

După un timp, Amo s se urcase în camioneta lui şi

plecase să-şi caute ceva de băut. Imediat ce dispăruse

din vedere, Jodie se şi strecurase în dormitorul lui şi se

apucase să cotrobăie printre lucrurile lui Ren6e.

Faith o urmase pe sora ei şi o privise uimită cum

aceasta arunca lucrurile mamei lor pe pat.

- Ce faci?

- Mama n-o să mai aibă nevoie de astea, îi răspun­

sese Jodie cu neobrăzare. Guy o să-i cumpere altele

noi. De ce crezi că pe astea nu le-a luat cu ea? Eu le

pot folosi totuşi. Niciodată nu m-a lăsat să împrumut

ceva din îmbrăcămintea ei.

Ultimele cuvinte fuseseră încărcate de amărăciune.

Ridică de pe pat o rochie galbenă şi strîmtă, cu un

decolteu generos în faţă, înconjurat de mărgeluşe ne­

gre. Pe Renee fusese extraordinară, pentru că ea avea

părul de un roşcat întunecat, dar Jodie arăta de-a drep­

tul oribil din cauza părului de culoarea morcovului.

- Săptămîna trecută am avut o întîlnire fierbinte cu

Lane Foster şi aş fi vrut s-o îmbrac pe asta, numai că

Renee nu m-a lăsat, continuă plină de resentimente. Am

fost obligată să merg cu rochia aia albastră pe care el o

mai văzuse şi înainte.

- Nu lua hainele mamei, protestă Faith cu ochii în

lacrimi.

Jodie îi aruncă o privire exasperată.

- De ce nu? Ea n-o să mai aibă nevoie de ele.

- Tata a spus c-o să se întoarcă.

Jodie izbucni în rîs.

- Tata nu şi-ar deosebi singur fundul de o gaură făcută în pămînt. Gray avea dreptate. Pentru ce Dum­nezeu să se întoarcă? Eh, chiar dacă Louise se sperie
deodată şi dă fuguţa înapoi la cubul ăla de gheată cu care s-a însurat, mama probabil că tot o să obţină des­tul din partea lui ca s-o ducă frumuşel măcar o perioadă
de timp.

- Atunci o să trebuiască să plecăm, îi răspunse
Faith, simţind gustul sărat al unei lacrimi în coltul bu­zelor. Ar trebui să ne apucăm să strîngem lucrurile.

Jodie o bătu uşurel pe un umăr.

- Surioară mai mică, eşti mult prea inocentă pentru binele tău. Gray era al naibii de furios, dar nu cred c-o să facă ceva în privinţa asta. Pur şi simplu s-a descărcat de nervi. Cred c-o să mă duc să-l văd şi poate obţin şi eu acelaşi gen de aranjament pe care tatăl lui l-a avut cu mama. îşi linse buzele şi o privire flămîndă îi apăru
pe chip. Mereu mi-am dorit să aflu dacă tot ceea ce are
în pantaloni este atît de mare pe cît se spune . 🤔😋🤗
Numai că Faith văzuse dezgustul rece din ochii lui
atunci cînd îi privise pe toţi cei ce locuiau în cabana
mizeră şi ruşinea îi copleşise sufletul în clipele acelea.

O Noapte Where stories live. Discover now