O vara in Australia |5Seconds of summer fan fiction|

Capitolul 1 -Amicul cangur

-Dar mama nu vreau sa merg! incerc eu exasperata sa ii explic mamei mele care nu facea decat sa se plimbe cu o camera de filmat prin fata mea.

-Bravo,bravo!Crezi ca poti sa o mai spui inca o data dar cu si mai multa convingere?spune ea inchizand camera.

-Serios acum! Cu planurile mele cum ramane? Toti prieteni mei sunt aici nu in Australia! O sa stau singura.Nu cunosc pe nimeni, o sa fiu ciudata ce-a noua.

-Oh scumpo eu, ei bine, crezi ca mai poti spune inca o data cu la fel de multa pasiune? spune mama repornind camera.

-Bine, fie merg! am spus eu dandu-ma batuta.Dar cand singurul meu prieten va fi un cangur sa nu te aud comentand.

    M-am rotit pe calcaie si am pornit nervoasa spre camera mea.In spate am auzit-o pe mama cum tipa sa imi fac bagajul si sa imi pun ceasul sa sune la 4 dimineata pentru ca la 4:30 plecam spre aeroport.

     Am inchis usa camerei mele apoi m-am trantit in pat injurand in gand cursurile de regizor la care a participat si mama.Incercam sa imi fac in minte un plan de scapare.Si uite asa am stat si m-am gandit pana am adormit bustean.

****

    Doua brate ma zdruncinara puternic reusind cu greu sa ma trezeasca.

-Trezirea frumoasa din padurea adormita in 30 de minute plecam.

Am deschis ochii buimacita,luandu-mi ceva pana sa inteleg ce vrea de la mine mama.

-Dar am atipit doar 10 minute am protestat eu uitandu-ma nedumerita prin camera.

-Ai exact 30 de minute la dispozitie sau vin si te iau pe sus si sti bine ca nu glumesc, ma duc sa pregatesc cafea.

    M-am ridicat din pat si am inceput sa alerg ca o bezmetica prin camera aruncand haine la intamplare in valiza.Dupa ce mi-am golit si sertarul cu lenjerie intima tot in geamantan am inceput sa sar cu fundul pe el si sa il inchid, dar nu aveam nici o sansa de una singura asa ca am chemato si pe mama care nu facea alceva decat sa se prapadeasca de ras vazandu-mi expresia nervoasa si disperata. Intr-un final dupa o lupta pe cinste am reusit sa il inchid.Am intrat repede in dus si pentru a economisi timp mi-am luat si periuta de dinti si pasta cu mine in dus. Credeti sau nu dar pentru o persoana ca mine mai mereu pe fuga este o tehnica extraordinara de a economisi timp.

    Mi-am infasurat corpul cu un prosop mare si am iesit desculta din baie.Am zambit cand am vazut ca mai am la dispozitie 15 minute. Zambetul mi-a disparut instantaneu de pe fata cand am deschis dulapul si am vazut ca era gol.Mi-am intors privire spre valiza implorand practic sa nu trebuiasca sa o deschid.

      Nup. Nu exista alta cale." Trebuie sa deschid valiza" mi-am spus in gand , dar cand am auzit-o pe mama cum tipa sa ma grabesc  am realizat ca daca o deschid mai am sanse doar de 5% sa o inchid, asa ca am dat buzna in dulapul mamei de unde am imprumutat o rochita alba vaporoasa si o curea crem pe care sa o prind sub talie.Si din moment ce eu si mama purtam acelasi numar la pantofi am decis sa o las si fara o pereche de sandale cu talpa joasa tot crem.Mi-am prins parul intr-o coada dezordonata si am mers in bucatarie.Cand m-a vazut a ridicat o spranceana si a deschis gura pentru a spune ceva dar am intrerupto repede.

-Valiza,am spus eu si in mod surprinzator a parut sa inteleaga exact ce s-a intamplat.

Mi-a aruncat termosul cu cafea in brate si m-a grabit spre use.In masina mi-am scos telefonul din bagajul de mana si am intrat pe twitter, lasand melodiile fetelor de la Little Mix sa ma binedispuna.In timp ce asteptam culoarea verde a semforului am observat ca buzele mamei mele se miscau, dar nu puteam auzi nimic din cauza castilor asa ca am dat volumul mai incet.

-"O da,in masina cu fiica mea adolescenta gata sa plece de acasa pentru 3 luni, sti ma gandeam ca o sa avem o discutie intre fete, ca o sa imi ceri sfaturi cu baieti, dar nu! Tu pur si simplu stai acolo concentrata si te holbezi la ecranul telefonului..."

Am inceput instantaneu sa rad iar ea si-a dat imediat seam ca am auzit tot ce a spus.

-Asculta asta!

Am apasat butonul "play" si masina a fost inundata de melodia "Best Song Ever" a baietilor din One Direction.Ma holbam la mama in timp ce fredona versurile cu o acuratete exemplara.Am inceput amandoua sa radem si sa tipam mai mult dect sa cantam refrenul melodiei.

****

Spre surpindere mea aeroportul era plin ochi de oameni care se agitau in continuu. Aratau de parca erau un musuroi urias cu furnici.

-Eu ma duc pana la baie asteapta-ma aici.

-Ok, ii raspund eu asezndu-ma pe unul din scaunele de plastic.

    M-am asezat cat mai comod posibil si mi-am intins picioarele putin mai mult decat ar fi fost politicos.Daca tot nu aveam ce face m-am gandit sa vad daca mai traieste micutul meu "Pou" pe care l-am ignorat cateva saptamani bune.

     Am sarit ca arsa cand peste piciorul meu a trecut un geamantan urias.Am vrut sa ma ridic si sa tip dar vorbele mi-au ramas in gat cand am vazut ca in fata mea era o batranica cu mult mai scunda decat mine si cu niste ochii blanzi albastrii.

-S-a intamplat ceva? ma intreaba ea nevinovata

-Nu, am raspuns eu fortandu-ma sa zambesc.

-Scuza-ma dar ma lasi pe mine sa stau aici?

    Mi-am invartit privirea prin jur si am constatat ca aproape toate scaunele erau libere.

-Sigur, am raspuns eu de data asta mult mai calma, dar cu ce este acest scaun mai special?

-Copilul meu s-a nascut pe acest scaun, spune ea visatoare.

-Ce face?? intreb eu cu ochii cat cepele in timp ce ma asezam pe scaunul de langa ea.

-Era vara lui 1895, incepu ea, iar eu doar ce terminasem facultatea si eram pe cale sa plec impreuna cu sotul meu...

-Oh, ma scuzati dar aceea este mama mea, am spus eu grabita,trebuie sa plec, o zi buna!

-Ce s-a intamplat? ma intreba mama nedumerita.

-Poveste lunga... pe care chiar nu vreau sa o aud nici eu nici tu crede-ma.

" Avionul Romania-Australia v-a decola in 15 minute, va rugam sa va indreptati spre poarta cu numarul 3 pentru imbarcare.Multumim ca ati ales serviciile noastre!"

-Eh cam asta a fost, pai acum o sa plec! am spus eu fara prea mare strangere de inima.

-Bine scumpo, sa ai grije! imi spune ea si ma saruta pe crestetul capului, o si sa nu uiti de crema de protectie, si sa nu stai prea mult la soare si sa...

    Spre marele meu noroc nu am mai auzit-o pentru ca in jurul meu erau foarte multi oameni care se tot agitau.

****

        Dupa ce mi-am ocupat locul in avion m-am facut comoda si m-am pregatit pentru 7 ore de zbor luuung...Langa mine s-a mai asezat o persoana si am constatat stupefiata ca era batrana care ma calcase cu geamantanul.S-a asezat frumos si a reinceput sa povesteasca.

-...si cum iti spuneam, soarele dogorea ingrozitor...

"Ajutooor!!!" Am tipat in gand dar nimeni nu ma putea ajuta acum.

Eh si cu asta am incheiat primul capitol. Baieti vor aparea din am doilea capitol, imi cer scuze pentru eventualele greseli si va invit sa imi spuneti parerea voastra despre inceputul acestei carti :) xoxo Eleonora S.