O vara in Australia |5Seconds of summer fan fiction|

Capitolul 26- Discutia despre gaze si fluturas si barza

        Pe asternuturi inca se simtea parfumul lui Luke.Am inspirat profund inchizandu-mi ochii.Speram din tot sufletul sa nu se fi suparat pe mine, prea tare.As fi vrut sa primesc un mesaj,ceva orice de la el.Inima mai avea putin si imi sarea din piept cand telefonul meu a inceput sa sune anuntandu-ma ca am primit un SMS.

       Am pufnir nervoasa cand am vazut ca nu era de la Luke cu de la mama care imi spunea ca vrea urgent sa vorbeasca cu mine.M-am intins lenesa dupa leptop, care ca de obicei era sub pat si l-am pornit.Am intrat direct pe Skype si am sunat-o.Era in bucatarie si sorbea cu grije dintr-o cana.

-Mama, ce mai faci? De ce ai vrut sa vorbim? am intrebat-o pe cel mai vesel ton de care eram capabila.

-Pentru ca in primul rand nu m-ai sunat de cand ai ajuns in Australia, si in caz ca nu stiai Australia e pe alt continent.In al doilea rand draga mea, sincer sunt curioasa sa vad tu cum ai reactiona daca ai primi cerere pe Twitter sau pe Facebook sa te inscri intr-un club anti fiica ta.

-Poftim? am intrebat-o cu ochii cat rotile de la bicicleta.

-Nu stiai? Dar unde traiesti draga mea? Sub o piatra? ma intreba mama exasperata.

-Nu, stai, ce se intampla? ii cer o explicatie.

-Citeste asta, si imi trimite un articol dintr-o revista online.

          "Solistul formatiei 5Second of Summer isi face de cap chiar la el acasa.Cine este aceasta pustoaica si ce vrea de la el, ramane de aflat.Surse apropiate din cercul lor de prieteni au declarat ca acestia ar avea un copil impreuna si de aceea Luke inceraca sa ii tina identitatea secreta."

         In dreptul articolului era o poza cu mine si cu Luke cand am fost la cumparaturi pentru matusa Dolly.Am crezut ca o sa raman fara aer.Cum era posibil sa abereze intr-un asemenea hal.

-Mama, chiar nu am stiu de articol sau de ceva de genul acesta, am incercat sa ii raspund.

-Deci nu o sa fiu bunica? ma intreba parca luandui-se o piatra de pe inima.

-Am 17 ani, logic ca nu o sa fi bunica! aproape am tipat la ecranul leptopului

-Miley, cred ca a venit timul sa avem, sti tu, discutia despre gaze si fluturasi si barza, incepu mama serioasa.

-Ce? Glumesti! Mama! am spus punandu-mi mainile la ochi mai mult ca sa ascund roseata din obraj.

-Asa, sa incepem, Miley, tu cum crezi ca te-ai nascut?

-MAMA! Serios acum, nu mai am 5 ani sa cred ca m-a adus barza, sti ca avem si la scoala ore specializate pe astfel de discuti, am incercat sa o fac sa inceteze.

-Oh, perfect.Atunci se pare ca putem trece direct la partea cu intrebariel.

-Nu am intrebari, i-am taiat-o scurt.

-Bine, atunci povesteste-mi despre baiatul asta, daca nu ma ainsel aveai chiar si un poster in camera ta ta cu el.

-Da, am chiar mai multe postere cu ei, i-am spus fericita ca reusisem sa schimb subiectul.

        I-am povestit in cel mai mic detaliu tot ce s-a intamplat intre noi,bine am omis anumite parti pe care nu le gaseam eu relevante.Timp de o ora m-a ascultat tacuta, sincer nici nu stiam daca ma mai asculta, dar asta e partea a doua.

-Tot ce vreau sa-ti spun e sa ai grije bine?

-La ce te referi? am intrebat-o confuza.

-Uite, tu nu esti Cenusereasa, el nu e Fat-Frumos, acesta nu e un basm si nu vreau sa te vad suferind.