O vara in Australia |5Seconds of summer fan fiction|

Capitolul 24 Impacarea(petrecera partea 2)

      Pe tot parcursul povesti mele, Liam m-a ascultat in liniste, mai dand ocazional din cap in semn ca ma asculta.

-Deci, daca ai fi in locul meu, tu ce ai face? l-am intrebat.

-Eu consider ca, incepu Liam ca si cum si-ar fi formulat raspunsul in minte cu ceva timp inainte, si tu ai gresit si Luke a gresit, doar ca orgolil amandurora va impiedica sa treceti peste si sa continuati relatia.

-Hmm, am inganat ganditoare.

        Liam nu facuse altceva decat sa dea glas gandurilor mele.

-Si ce ar trebui sa fac acum? l-am intrebat desi stiam deja raspunsul.

-Ar trebui sa mergi la el si sa vorbiti pana ce va rezolvati problemele, mi-a raspuns acesta ridicandu-se si scuturandu-se de praf.

         Am coborat si eu si Liam de pe acoperis, si ca sa fiu sincera acum mi se parea cel mai nepotrivit loc pentru o discutei.

              Eram pe holul de la etaj, gata sa coboram la parter, cand am auzit sunetul unor voci deja devenite familiare.

-Deci cred ca ar trebui sa mergi si sa vorbesti cu ea, spuse Louis.

-Mda, cred ca ai dreptate, a venit replica lui Luke.

                Pe fata mi s-a intins un zambet urias cand mi-am dat seama ca si pe el il preocupa despartirea noastra.Unde mai pui ca si el discuta despre asta cu un membru One Direction ca si mine.

-Lingurita! tipa Louis din fundul gradini, ce faci aici?

                Sincera sa fiu, chiar cred ca tipul asta cu fundul sexy mananca microfoane la micul dejun in loc de cereale.

-Eu cred ca ar trebui sa ii lasam singuri, sugera Liam deja prinzandu-l pe Louis de umeri si impingandu-l pe scari.

-Apropo Louis, am spus si trei perechi de ochi s-au atintit instantaneu asupra mea.L-am vazut pe Kevin zilele astea pe acoperisul casei matusii lui Luke.Sincera sa fiu, am impresia ca l-ai cam scapat din mana.

-Kevin?! exclama satenul incepand sa se prefaca ca plange pe umarul lui Liam.Kevin nu ma mai vrea, continua acesta printre "suspine".

-Gata, gata, il linistea Liam.Sunt sigur ca nu a vrut sa spuna asta.

-A,ca sa nu mai spun ca si-a usurat emotiile chiar pe umarul meu, continua sa puna gaz pe foc Luke, chiar cred ca ar trebui sa te ocupi mai mult de educatia lui.

-Kevin! mormaia Louis cu capul pe umarul lui Liam.

-I-ai cam sifonat penajul cu faza asta, imi spuse Luke iar eu nu mi-am putut opri un scurt chicotit.

-Asta merita daca era sa-mi dea cu cheile in cap.

-Ca tot veni vorba de chei, i-ai vazut brelocul? ma intreba acesta.

-Nu va mai luati de morcovelul meu! tipa Louis de la parter.

       Ne-am uitat unul la celalalt incercand sa ne abtinem sa nu radem cand l-am auzit pe Zayn dandu-i replica."Omule mai sunt si fete prin preajma nu vorbi asa!"

-Trebuie sa vorbim, am spus la unisol.

-Aici nu e locul potrivit, a spus Luke facand semn spre parter.

-Urmeaza-ma, i-am spus si am pornit pe scari fara sa mai astept vre-un raspuns.

        Luke era chiar in spatele, inchizand cu grije usa camerei mele.M-am asezat pe marginea patului in timp ce Luke se uita prin camera, admirand fiecare lucru in parte.In final s-a oprit langa fereastra, atingand cu varful degetelor materialul fin din care era facuta perdeaua.