A-Luna

Capitolul 8

Cand m-am trezit nu era nicaieri urma de Caleb si era tarziu. Mult prea tarziu pentru cate lucruri am de facut azi. Mi-am inceput ziua cu un dus rece in speranta ca poate scap de senzatia asta de letargie. Din pacate , am ramas numai cu speranta.

Imi era atat de somn incat n-am putut nici sa mananc cum trebuie. M-am dus impreuna cu Diana in oras , la un salon de frumusete. Acolo am trecut prin chinurile iadului adica tot ce inseamna epilat. Ritualul de Alpha nu era nimic in comparatie cu ceara fierbinte. Mi-am facut niste bucle in partea de sus a capului iar restul parului l-am prins intr-o  coada. Machiajul nu era unul strident , dar ma avantaja si imi scotea ochii verzi in evidenta. Mi-am uitat ceva inauntru , ca de obicei. De data asta erau cheile de la masina. Cand m-am intors si am ajuns pe scari am vazut o femeie varcolac bruneta, cu un corp tonifiat si bronzat , care imi enerva lupoaica la culme. Imi era atat de antipatica incat i-am pus piedica , apoi m-am aplecat la ea , i-am arat ochii rosii si i-am spus :

-Stai jos , catea ce esti. Sezi.

Am deschis masina si dupa ce am plecat de pe loc , am apasat pedala de acceleratie pana la fund.

-Ce dracu' a fost aia ?

-Nu stiu. Nu o suport dar nu am vazut-o niciodata in viata mea. Cred ca si-a spart nasul. Acum ma simt mai bine.

-Esti ciudata. De fapt , mereu ai fost putin... dar de cand te-ai intors esti si mai ciudata. E ceva ce nu-mi spui?

-Cred ca am un suflet pereche. Si cred ca bruneta aia are legatura cu el.

-SUFLET PERECHE?! DUMNEZEULE! Luna , asta e grozav! Ma bucur din tot sufletul meu pentru tine ! Inca un motiv sa sarbatorim diseara!

-Diana. Nu sunt sigura, asa ca hai sa lasam asta asa pana la proba contrarie. Ok? Te rog.

-Sigur. Oricum vrei tu. Si eu cred ca o sa imi intalnesc sufletul pereche repede. Imi simt lupoaica atat de agitata!

Am zambit si ma rugam sa aiba dreptate. Era cel mai bun lucru din viata unui varcolac. Am condus in liniste pana acasa apoi am mers si l-am gasit pe Caleb imbracand un costum negru , cu o camasa alba si un papion visiniu. Arata ilegal de bine. Rochia mea era tot visinie , lunga si vaporoasa , cu spatele gol iar in fata sanii mei erau acoperiti numai de doua fasii de material. Era superba si imi venea perfect. In picioare mi-am luat o pereche de papuci negri cu niste barete si toc cui. Nici eu nu aratam atat de rau , acum ca stau bine si ma privesc in oglinda.

Am coborat impreuna cu Beta-ul meu aratos , pregatiti de a intampina toti oaspetii care ne vor calca pragul granitei. Primul sosit era , bineinteles , Ethan. Cand am vrut sa alerg spre el sa il imbratisez , am vazut ochii lui cum treceau de la albastru la rosu.

-Suflet pereche !

-Suflet pereche!

M-am intors si am vazut din nou flacari in ochii Dianei. Erau de un portocaliu mult mai intens decat ultima data si abia acum am inteles de ce se transformase atunci la cafenea. Auzise vocea lui Ethan si lupoiaca ei pur si simplu innebunise. M-am tras din calea lor si am vazut cum ea isi tine rochia neagra in maini si alearga spre el. Bratele lui musculoase i-au cuprins talia iar privirea lui era plina de dragoste.

Primul lor sarut a venit mult mai repede decat ma asteptam , dar atat ei  cat si lupii lor sunt mult prea fericiti si afectuosi. Niciunul dintre ei nu spunea nimic. Erau prea fericiti, emotionati si foarte imbujorati.

-Puteti sa mergeti la mine in camera. Sunt sigura ca aveti multe de vorbit. Va ador si va multumesc pentru tot. Nu stiu ce m-as face fara voi! Ethan,daca ii faci ceva , jur ca te omor.

-M-as sinucide daca as rani-o , Ry. O iubesc. E sufletul meu pereche. Uite cat e de frumoasa.

Diana s-a rusinat si si-a ascuns fata in pieptul lui mare si lucrat. Pe mana ei stanga era deja tatuajul de suflet pereche , cu o multime de linii impletite intr-un fel unic pentru fiecare pereche de Alpha.