Perfect Duo ~yaoi~ [Încheiată]

O prietenie puternică se construiește

-Cee? Vrei să mor?

-Da.

-.....

-Hahaha! Dacă voiam să mori te omoram de mult. Oricum... A 4 a lecţie... Viteza. Bănuiesc că știi că vampiri sunt foarte rapizi.

-Da... Ai de gând să mă pui să alerg 10 km într-o oră?

-Hm? Nu... Aveam de gând să ne întrecem până câștigi dar îmi place mai mult ideia ta.

-Atunci hai să ne întrecem.

-Parcă am zis că îmi place mai mult ideia ta.

-Și e total evident că mie îmi place mai mult ideia ta.

-Știi,o să fie mult mai ușor să alergi 10 km într-o oră.

-Parcă spuneai că ceva "mai periculos".

-Neh,doar voiam să te speri.

-10 km într-o oră... Oare ce-a fost în capul meu când am zis asta? Oricum...sunt om,nu demon sau monstru ca să alerg așa rapid.

-Cunoști padurea bine,nu?

-Da. De ce?

-Ai o oră la dispoziţie să ajungi la capătul ei apoi să te întorci.

-....10 km......dus și întors... Tu ești nebun.

-Bine atunci... 2 ore.

-GLUMEȘTI?

-Bine bine..dacă vrei tu numai o oră.

-2 ore.

-Okaaaay,start!

-Ce?

-Fugi. Mai ai o ora,59 de minute si 39 de secunde,38,37,36.

-Bine bine.

Soubi începe să fugă. Nu conta cât de greu sau imposibil era antrenamentul el avea de gând să devină cel mai bun vânător de monștri. Casa bunici se afla la 500 de metri depărtare de pădure așa că Soubi avea de alergat mai mult de 10 km.
Dupa 5 minute de alergat Soubi ajunge în faţa păduri intrând in ea. Continua sa alerge încă vreo 300 de metri apoi se opri. Era complet imposibil să alerge 10 km într-o oră. După o pauză de un minut începe să fugă din nou începând să gâfâie puternic.
Alergând aude un zgomot puternic în spatele său. Își întoarce privire și observă că e urmărit de un vârcolac. Tot ce putea face în acel moment e să fugă fără oprire cu speranța că va scăpa de el. Alerga mai repede ca niciodată. Probabil nici măcar leoparzi nu ar fi putut ţine pasul cu el. Abea mai respira și simţea cum picioarele în cedează.
Mama lui de antrenament,mama lui de neko demonic,daca mă opresc din alergat fac cunoștință cu moartea *gândi Soubi*.
Soubi ura vârcolaci mai mult decât neko-ul ăla. Vârcolacul se apropia din ce în ce mai mult cu viteză mare.

-Cum de vârcolaci sunt așa de rapizi? *ţipă Soubi alergând*

Continuă să alerge până observă că se apropie de sfârșitul păduri.

Fir-ar! Dacă ies din pădure îi va fi mai ușor să ma prindă*gândi Soubi*

Se oprise luând un băţ destul de gros care parcă era o bâtă,se întoarce cu privirea spre vârcolac iar când acesta e pe cale să îl sfâșie,Soubi se ferește dându-i cu bâta în zona gâtului pentru a paraliza vârcolacul. Daca erau loviţi în acel loc,vârcolaci paralizau timp de 30 de minute iar dacă lovitura era foarte puternică aceștia chiar puteau muri.

-Asta a durut!

-K-Kyou?

-Ţi-am mai zis,nu mă cheamă așa!