Perfect Duo ~yaoi~ [Încheiată]

Primul sărut.

Lumeee. De acum va dispărea suspansul din carţile mele😭😭😭deși am zis că veţi vedea yaoi abea după capitolul 10,ei bine....Veţi vedea curând,asta dacă citiţi. ..... OARECUM😂

-De ce nu o închizi tu?

-Wow,nu poţi să îţi inchizi cămașa. Felicitări!

Cei doi încep să râdă după care se aruncă în pat vorbind despre ce vor face mâine la antrenamente.

°°°7 ani mai târziu°°°

-Fir-ar! Asta a durut.

-Scuze Jyugo. Tu ai fost cel care ai zis că vrei să vezi cum mă descurc cu sabia.

-Știu! Ei bine lasă că vezi tu. Îmi voi recupera mândria de neko demonic cât ai clipi.

-Măcar ai avut vreodată așa ceva?

Jyugo îl privește urât pe Soubi iar Soubi se uită urât la Jyugo după care amândoi încep să râdă.
Deși au trecut 7 ani unele lucruri încă nu s-au schimbat. Cei doi încă se ceartă fără motive,se jignesc amuzându-se unul de celălat însă legătură lor devenise mult mai puternică.
Deși în urmă cu un an Soubi devenise vânător de monștri oficial nu prea a avut parte de multe lupte.

-Haidee,mă plictisesc. O să treacă 500 de ani până te hotărăști tu să ataci.

-Știi ce? Cred că o să lupt în propiul meu stil.

-Propiul tău stil?

Jyugo aruncă sabia și cât ai clipi se află în spatele lui Soubi. Îi aruncă sabia pentru a se asigura că nu îl lovește cu ea,își pune o mâna în jurul gâtului său apoi îl trântește la pământ aflându-se peste el.

-Se pare că nu poţi câștiga o luptă împotriva mea.

-Ai trișat!

-Și te aștepţi cumva ca ceilalți monștri să nu trișeze?!

-Mai taci!*spune împingîndu-l pe Jyugi jos aflându-se el acum deasupra lui*

-Mamă ce priveliște! Rare ori te văd când iei atitudine faţă de mine. Dar...*îi dă jos ochelari lui Soubi* Mult mai bine.

-Dă-mi ochelari!

-Doar dacă îmi dai un pupic.

-Termin-o cu glumele astea!

-Haha,bine. Poftim! Acum hai în casă că mi se face deja rău de la atâta soare.

-Atunci hai!

Cei doi se duc în casă unde beau ceva rece pentru a se relaxa. În urmă cu 3 ani bunica lui Soubi a decedat însă nu i-a simţit niciodată lipsa datorită lui Jyugo care are momentele sale în care e ca o mamă.

-Tu n-ai mâncat azi dimineață prea bine așa că mănâncă! E curry,preferatul tău. *spune punând un bol pe masă*

-Mersi mamă! Apropo,vei fi o mamă foarte bună. *râde începând să mănânce*

-Deci tu vei fi tatăl. Câţi copii vom avea?

Soubi începe să râdă când aude întrebarea lui Jyugo apoi îi răspunde:

-30.

-Vai iubire,mă va durea curul în ultimul hal.

Cei doi se privesc atent și încep să râdă. Erau cele mai proaste glume posibile dar ei râdeau mereu unul la glumele celuilalt.
În timp ce mânca,Soubi este privit de Jyugo zâmbind. În urmă cu 5 ani Jyugo a realizat că este îndrăgostit de Soubi însă cum ar putea să îi spună asta? Dacă o să îl urască? Dacă se vor certa? Și cel mai rău... Dacă nu simte la fel?
Însă și Soubi avea sentimente pentru Jyugo refuzând să accepte că acele sentimente sunt reale. Mereu când era în preajma lui Jyugo inima îi batea atât de tare de parcă mai avea puțin și îi sărea din piept iar în momentele în care Jyugo e prea aproape de faţa lui simte cum tot sângele i se urcă în obraji.