Ei sunt pe primul loc !

86 9 5
                                    

Mirific, fascinant, de nedescris. Doar in aceste trei cuvinte pot descrie ceremonia Juramantului. Emotiile pe care le-am avut nu le-am mai trait niciodata. Probabil nu le voi mai traii. Stiti, sunt femei, dhampir, care spun ca momentul nasterii copilului lor este cel mai frumos, cel mai de pret.

 Pentru mine nu exista conceptia de a avea un copil, asa ca ceremonia Juramantului reprezinta nasterea mea, ca gardian. Deci , este cel mai de pret moment al meu . Trebuie sa recunosc  ca ma ustura putin ceafa , putin mai mult, dar ca un nou gardian , strang din dinti si ma prefac ca nu am nimic.

 Cand am atins tepusa de argint ce avea implantata in ea cele patru elemente magice,m-a cuprins  un fior rece pe spate si am simtit ca toata lumea se baza pe mine.  Vreau sa omori multi strigoi cu ea si sa si traiesc pe langa asta , mi-am dorit singura in gand.

-Te ustura, nu-I asa ? ma intreaba pe un ton ingrijorat Rhea.

-Nuu, parca ar fi o piscatura de tantar, am raspuns incercand sa par relaxata, fara sa dau vreun semn ca ceafa mea mai avea putin si lua foc.

- Esti sigura ? Vreau sa te simti bine in preajma mea, si nici gand nu vreau sa aveam relatia gardian-moroi monotona. Vreau sa ma vezi ca pe o prietena a ta , mi-a spus zambind. Vreau sa ai incredere in mine si eu in tine.

Nu aveam ce raspuns sa-I dau , pentru ca eu in general nu aveam incredere in cei de langa mine. Nici in umbra mea. Nu stiu cand poate sa ma atace.

-Mai, mai , mai , ai fost foarte curajoasa pe scena, micuta gardian, imi zise Ibrahim. Bine ca nu ai cum sa-mi frangi inima cu tepusa aia. Deja mi-ai frant-o cu frumusetea ta , imi spuse facand cu ochiul.

-Ahh, nu stiu cum poti sa te suporti ! Tepusa mea isi poate face oricand drum spre inima ta , daca ma mai enervezi cu texte din astea! I-am raspuns rece, desi in adancul sufletului  imi doream ca macar o vorba de a lui sa fie adevarata.

-Deci, bagajul tau este gata? m-a intrebat Rhea.

-Da, ma duc in camera sa mi-l iau . Asteptati-ma la intrare.

In timp ce ma indreptam spre camera mea, parca peretii imi povesteau intamplarile pe care le-am avut in acesta cladire. Cum am intrat in primul an, eram un novice, eram incepatoare, nu stiam ce ma astepta. Apoi am inceput sa flirtez si sa-mi fac prieteni. Imi amintesc cat de scarba mi-a fost cand a trebuit sa insotesc un moroi la hranitori , cum ieseam noaptea pe furis si ne prindeau gardienii.

-Sunt gata , scuze ca a durat asa mult, mi-am luat la revedere de la colegii .

-Nu-I nimic, Janine. Hai sa mergem. Tu si Rhea stati in spate , ok ?

-Nu-I problema, am raspuns.

In curand ma indreptam spre o lume pe care nu o cunosteam, o lume unde pericolele pandeau la orice pas, unde nu poti avea niciodata incredere in nimeni, si va trebui sa fiu cu ochii in patru. Am in sarcina mea o familie care poate urca pe tron. Viata lor depinde de aptitudinile mele.

Ma uitam pe geam si vedeam cu imi luam la revedere de la vechea viata, incepand inca cu primul minut pe care l-am petrecut in afara portilor . Dar ceva mi se parea si mai ciudat, in sensul ca era o linistite de mormant in padure. Chiar  mult prea linistite. Desi abia formate, instinctele mele trimiteau  semnale ca ceva nu e bine. Pentru Strigoi, o asemenea petrecere cu moroi, mai ales familii regale reprezenta un adevarat festin. Mai ales ca era noapte.

Brusc , Eric a franat si am vazut cum din fata apar doi strigoi infioratori. Mentionez ca nu mai vazusem in viata mea un strigoi adevarat .

-Ibrahim, Rhea, Eric, lasati-va in jos, am spus.Acum!!!

Masina a inceput sa se miste si unul din cei doi a spart un geam , incercand sa il traga pe Eric afara din masina . Slava Domnului ca le-am spus sa stea jos . Inima imi batea mai tare decat daca as fi participat la un maraton . Pentru Strigoi insemna viata , sange, foame. 

-Stati in masina ! am soptit. Stiam ca ei ma aud, la fel si Strigoii . 

L-am cautat cu privirea pe Ibrahim si cand i-am intalnit-o , as fi vrut sa-i spun ceva , sa aiba grija poate , insa tot ce am facut a fost sa-l avertizez sa stea linistit. Sa nu faca vreo prostie ! 

Am coborat atat cat sa le distrag atentia de la cei trei moroi, doi din familii regale , unu neregal dar cu bani , frumos, cu ochii negri, cam tipator stilul lui vestimentar, dar cu o voce care iti lasa semne pe inima!

Gata, Janine! E timpul sa lasi ravnitul la moroiul turc pe alta data . Ai doi morti vii de omorat , mi-am spus certandu-ma in gand.

Ce va urma ?! Asta nici eu nu stiam . Cand esti fata in fata cu moartea, nu conteaza daca esti cel mai bun la scoala. Era momentul sa fac ce am invatat la scoala, si sa nu-mi pese de mine, de indragosteala mea stupida pentru Ibrahim. Doar de cei trei moroi. Ei sunt pe primul loc ! 

For the first and last time !Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum