Aoleu! Pentru prima data in viata mea eram fata in fata cu doi strigoi. Sunt mai urati ca in filme, mai infioratori..
-Auu!
Da, mai puternici de…5000 de ori decat mine!.
La prima palma incasata de la un Strigoi, am crezut ca mi-a zburat capul, asa ca am verificat, atingandu-mi parul, pana mi-am dat seama ca lovisem prea tare copacul, asa ca aveam o zgarietura din care curgea sange. Nu am stat sa ma mai gandesc cat ma doare si unde anume ma doare, m-am mobilizat la lupta !
« Goleste-ti mintea , Hathaway ! », « Gandeste-te la tehnicile de lupta « , « Lupta pentru viata !« , doar asta imi venea in minte .
Clar eram in dezavantaj, asa ca trebuia sa fac ceva sa scap de unul . Tot ce aveam de facut era sa ma bag in vorba cu ei .
-Hei, lovesti destul de tare ! Puteai fii putin mai bland ? l-am intrebat pe strigoiul mai inalt.
-Prea mult tupeu pentru un proaspat gardian, mi-a raspuns sec.
-Da, stiu, si moroii din masina aia sunt cina voastra, pentru ca eu nu am experienta, dar cum il veti imparti pe ultimul ?
Cei doi adversari ai mei s-au uitat unul la altul si mi-au raspuns simultan : Eu !
Punct ochit, punct lovit. Adversarii mei se certau. Daca antrenoarea m-ar fi vazut, s-ar fi dat cu capul de pereti, dar ea nu e acum aici. Fac tot ce pot, dau ce am mai bun.
Desigur ca nu puteam fi un simplu spectator, asa ca am incercat sa ma bag si eu in lupta lor. Strigoii sunt foarte egoisiti cand vine vorba de putere si de hrana.
-Ar trebui sa ma respecti ! Eu te-am trezit ! Trebuie sa mi te supui, spuse Strigoiul inalt cu o voce joasa si rece, incat mi-a dat fiori reci pe sira spinarii.
- A fost dorinta ta, nu te-am rugat. Asa ca nu-mi ordoni !i-a dat replica celalalt.
Sa vezi o lupta intre Strigoi e un adevarat spectacol. Oase rupte, cap spart ? Nien, nu, no ! Parca nu aveau nimic, doar ca la un moment dat , strigoiul inalt i-a rupt gatul celuilalt. Acum lupta era intre noi doi. Asta stiam si eu si eu . Si dupa cum miroasea, cred ca avea ceva ani de cand umbla printre vii.
-Sa te vad, gardianule, mi-a zis napustindu-se spre mine.
Nu am mai dat nicio replica, am fost ocupata sa pun in practica ce am invatat. Fiindca eram mai scunda, ma strecuram mai usor pe sub el, fiind inalt. Asa il loveam mereu in spate. La un moment dat i-am bagat tepusa destul de adanc in coaste, ca sigur urletul lui m-a surzit. Mi-am dat seama ca l-am enervat pentru ca incepuse sa-si arate coltii tot mai des, iar din gura ii curgea scuipat. Scarbos !
Am intors capul cat sa vad daca moroii mei mai sunt in masina, dar neatentia m-a costat. Din cauza parului meu lung, am fost tarata aproape trei metri distanta de locul in care ne aflam , jupuindu-mi pielea de pe maini , spate, picioare. Apoi s-a aplecat asupra mea incercand sa ma muste, am crezut eu, dar el m-a apucat de gat si a inceput sa ma stranga.
-Asta e pentru durerea provocata de tepusa si pentru ca nu-mi plac corciturile ! a marait in urechea mea.
In timp ce ma chinuiam sa mai prind o gura de aer, prin fata imi trecea toata viata. Cum mama m-a lasat la Academie pentru a deveni o tarfa de sange,cum am jurat ca nu o sa fiu ca ea, cum colegii radeau de mine ca nu aveam banii lor, cum am trait prima dezamagire in dragoste, iar ultimul lucru pe care mi l-am amintit au fost ochii mari si negri ai lui Ibrahim. Prin asta mi-am dat seama ca nu vreau sa mor, si mi-am cautat tepusa. Stiam ca i-am dat drumul undeva prin apropiere, asa ca am intins mana cat timp strigoiul se chinuia sa ma lase faa aer. Cand am atins-o, am simtit in adancul sufletului ca va fii bine. Tepusa mea era viitorul!
Am luat-o si am incercat sa i-o infig in inima. Doar am incercat. Tot ce am reusit sa fac a fost sa-I creez un disconfort care l-a enervat si mai tare, asa ca m-am ales cu un pumn in fata. Atunci mi-am dat seama ca am si capul spart. Aveam o suvita plina de sange. Bine ca nu-I placea sangele de “corcitura”.
O singura sansa mai aveam pana sa mor stransa de gat , asa ca din toate puterile i-am infipt tepusa in inima. Strigoiul a fost surprins, a mai marait cateva injuraturi si mi-a dat drumul, lasandu-se incet peste mine.
Trageam cat mai mult aer in piept pentru ca aveam senzatia ca am caile respiratorii rupte, si m-am ridicat in ideea de a porni spre masina. Stiam ca nu eram foarte departe de ea, dar nu imi mai aminteam nimic. Sa-mi simt pielea cum se jupoaie nu e prea placut . Am incercat sa ma concentrez , sa-mi amintesc, dar ma durea atat de tare capul si pieptul, ca parca cerul se invartea desi eu stateam pe loc.
In spatele meu am auzit niste pasi asa ca m-am ridicat imediat in picioare. Asta se numeste instinct de gardian. Trebuia sa fiu mereu atenta, pentru ca daca nu am murit acum 2 minute, puteam muri in urmatoarele doua. Mi-am dat seama ca nu e o singura persoana, erau trei .
Super! Nici n-am iesit bine de la Academie si ma lupt cu o armata de strigoi ?! Cel mai probabil sangele meu i-a adus aici. Am asteptat sa se apropie dupa care am sarit asupra celui din fata .
- - Celui dinainte nu-i placea sangele de corcitura, i-am spus. Tu ce preferinte ai ?
- -Prefer sangele cald, proaspat si sa fie de om, te rog, mi-am raspuns vocea.
In mod ciudat mi se parea cunoscuta . Dupa care s-a aprins o lanterna, fapt ce mi-a incetosat si mai mult privirea, Apoi am vazut ca erau de fapt Rhea, Eric si cel asupra caruia stateam era Ibrahim. Parca toate durerile imi trecusera, dar dupa fata Rheei, cred ca aratam groaznic. M-am ridicat si am incercat sa merg spre ei, dar din nou, afurisitul de cer se invartea desi eu stateam pe loc !
-Janine, esti bine ? m-am intrebat Eric speriat.
- Da, asa cred, i-am raspuns slab.
Apoi nu am mai simtit nimic.
