Frederick Dragomir ?! Frederick Dragomir!! Ce onoare mai mare putea să-mi pice pe cap?
Frederick Dragomir este tatăl lui Eric Dragomir, cel mai influent moroi, uneori chiar şi înaintea familiei regale. Se spune despre el că şi la vârsta pe care o are încă mai frânge inimile atât ale femeilor moroi cât şi ale femeilor normale. De aici se subînţelege farmecul şi frumuseţea lui Eric. Din câte fusesem informată urma să-mi primesc semnele la Eric acasă. Însuşi Frederick aranjase asta, ceea ce ma emoţiona şi mai mult ! Ibrahim nu a mai venit cu noi. Se pare că între el si tatăl lui Eric nu este o relaţie ca între fiul acestuia şi Ibrahim, ci una încordată, aşa că a ales să plece, nemenţionând unde.
Mă uimea cât de supărată eram că nu şi-a luat rămas bun de la mine. Eram atât de suparată că mă usturau ochii din cauza lacrimilor pe care mi le ţineam în frâu, iar eu niciodată nu mai plânsesem pentru vreun băiat. Nici când eram adolescentă. Fiind singură, crescută într-un cămin al oamenilor ,m-am călit destul de mult. Copii mai mari ne cereau mâncare şi erau nopţi când adormeam nemâncată, aşa că într-o zi mi-am jurat că nu voi mai păţi asta. Cei din jurul meu nu ştiu ca eu sunt singură, mama mea trăieşte, însă nu am mai păstrat legătura cu ea. E o târfă pentru sânge. Ăsta e şi motivul pentru care nu voi face copii. Nu vreau să păţească ca mine.
Cufundată în gândurile mele, nu mi-am dat seama că am ajuns decât atunci când Eric a oprit maşina în faţa unei case imense, albă, înconjurată de tuia, o specie de-a bradului. Holul de la intrare era imens , plin de tablouri , originale, din câte am aflat de la Eric, desenate chiar de Picasso sau Michelangello pentru strămoşii lui , ferestre înalte, cu draperii maro închis , parchetul era lustruit atât de bine că îti vedeai reflecţia în el .
- Bună ziua, s-a auzit o voce undeva în spatele nostru. Vă aşteptam ceva mai târziu.
Când m-am întors l-am văzut pe Frederick Dragomir. Era înalt, slab ca orice moroi , dar nu atât de slab, de parcă ar fii făcut exerciţii fizice, trăsăturile bine definite ca ale lui Eric şi ochii verzi ca jadul.
- Bună tată, zise Eric. Au externat-o mai devreme pe Janine. Se pare că e mai puternică decât credeau doctorii.
Abia după ce mi-a auzit numele privirea i s-a mutat asupra mea. Nu avea privirea aia tipică moroilor din familiile , rece , îngâmfată, ci o privire caldă, blandă.
- Încântat să te cunosc, gardian. Îţi sunt recunoscător că ai salvat viaţa fiului meu şi a logodnicei lui, mi-a spus privind spre Rhea.
În privirea lui am văzut iubirea de tată pentru fata ce îl ţinea de mână pe Eric.
- Nu aveţi de ce să-mi fiţi recunoscător, domnule, este datoria mea, i-am răspuns la rândul meu.
- Acum haideţi la masă până soseşte tatuatorul, a adăugat acesta.
Am rămas în urma lor, lăsându-i să îşi ia masa împreună şi întrebându-mă unde e bucătăria în casa asta mare .
În timp ce căutam bucătăria am auzit paşi în spatele meu, aşa că m-am întors instictiv şi era cât pe ce să o lovesc pe Rhea. De mirare, a tras un ţipăt.
- Ce faci în spatele unui gardian, am întrebat-o. Era să te lovesc.
- Te căutam să mergi la masă, mi-a spus. Tu ce faci ?
- Caut bucătăria. Cum m-ai găsit în casa asta ?
- După miros, a spus râzând .Hai să măncâm, sunt lihnită.
Am mers la masă şi mi-am cerut scuze pentru întârziere explicând ce am crezut eu. Apoi au venit servitorii care au servit mancarea extrem de delicioasă, dar eu am fost singura care a mâncat cu poftă, ceilalţi doar ciuguleau, iar după masă fiecare s-a retras în camera lui. Eu primisem o cameră de oaspeţi superbă, cam cât patru dormitoare de la Academie, cu mobilă din brad, maro, ferestre înalte, un pat gigantic cu multe perne pufoase , o canapea, un minibar, un televizor.
M-am pus în pat fiind istovită după atâta drum. Am visat-o pe mama care mă batea , trezindu-mă speriată am auzit bătăi in uşă. Era Rhea.
- Janine, te simţi bine? Arăţi cam epuizată.
- Sunt bine. Am visat urât. Ce s-a întâmplat ? am intrebat-o .
- A venit tatuatorul. Te aşteptăm jos. Ţine asta.
Abia atunci mi-am dat seama ca ţinea în mână ceva frumos împachetat iar m-ai târziu mi-am dat seama că era uniforma mea.
Să o facem Janine, mi-am urat in gând în timp ce mă îmbrăcam.
