Mediocris

Trei - Grace

A doua zi ma trezesc holbandu-ma la biblioteca din dormitorul meu. Pur si simplu stateam acolo si ma uitam. Cautam ceva, dar nu prea stiam ce. Cand sa ma dau batuta, ceva imi sare in ochi. E un cotor gros, imbracat in piele uzata, foarte vechi. Il scot. Era un volum in Limba Veche despre...Istoria Therysului. Imi aduc aminte de cartea asta. Este una dintre cartile din care ma invata mama sa citesc in Limba Veche. Nimeni nu mai folosea acea limba, dar mama mereu spunea ca e foarte important ca o printesa sa-si cunoasca originile. Deschid cartea pe la jumatate. Sunt povestite fapte de acum de mai bine de 700 de ani. Pe atunci era la conducere regele Quedlin al II-lea, unul dintre primii conducatori ai Therysului. Dau paginile. Ajung la perioada in care oamenii erau convinsi ca exista magie si vanau asazisele vrajitoare. Niciodata nu am crezut in magie. Nu am de ce. Nu exista, este doar un mit. Mai rasfoiesc pana gasesc ceea ce cautam. Regina Kelina. Stra-strabunica mea. Sotul ei a murit imediat dupa ce s-a nascut bunica mamei, rapus de boala. Regina ramasese singura. Ea conducea regatul. A impus pedepse aspre pentru cei care incalcau legea. Incerca din rasputeri sa tina regatul pe picioare, iar acum se duce iar in jos...
-Ah, cartea asta nu ma ajuta deloc !
Inchid cartea si o pun inapoi la locul ei. Aveam nevoie de o plimbare. Imi pun pe mine o rochie visinie si imi trag o pelerina imblanita peste umeri. Cand ajung afara se face deja ora 11. Ma indrept usor spre gradina cu trandafiri. Plantele nu erau inflorite, deoarece iarna doar ce ne parasea, dar aveau sa infloreasca la vara. Merg cativa pasi si ma opresc. Mai era cineva acolo. Nu il puteam vedea. Nu stiu cum mi-am dat seama, pur si simplu stiam...simteam... Ma intorc si il vad pe Benjamin, unul dintre oamenii ce se ocupa cu gradina.
-Buna dimineata, milady ! Ati iesit la o plimbare ?
-Buna dimineata, Ben ! Da, am iesit sa iau putin aer.
Ben era nu foarte in varsta, cu jumatate de cap mai inalt decat mine si mereu cu zambetul pe buze. Avea par des saten si ochii cenusii.
-Ar dori Alteta Voastra sa va insotesc ?
-Nu multumesc, Ben! As dori sa fiu putin singura, sa-mi pun gandurile in ordine.
-Cum doriti, domnisoara !
Facu o plecaciune si pleca. Imi continui drumul pana la fantana. Ma aplec peste ea si imi vad reflexia in apa limpede. Vad aceeasi ochii galbeni patrunzatori si acelasi par cenusiu pe care le stiu atat de bine. Nu stiu de la cine am mostenit aceste trasaturi. Tata avea parul negru ca noaptea si ochii cenusii, iar mama avea parul auriu-roscat si ochii caprui. Cand o intrebam pe mama cu cine seman, ea mereu imi raspundea "Nu conteaza cu cine semeni. Esti foarte frumoasa asa cum esti, si doar asta conteaza." Apoi imi zambea si schimba subiectul.
Stau sprijinita de marginea fantanii timp de jumatate de ceas. Cand imi limpezesc mintea, imi vine in gand o alta problema. Cum voi opri crimele si jafurile ? Cum voi impiedica regatul sa se duca de rapa ? Mai demult citisem intr-o carte despre o femeie care a facut tot posibilul pentru a-si salva tara. A incercat sa negocieze cu cei care incercau sa-i invadeze, sa-i plateasca, dar in zadar. Cand razboiul era inevitabil, luat o decizie grea - s-a inrolat in armata, pentru a lupta pentru tara sa. Aveam 13 ani cand am citit asta si nu intelegeam acea femeie, insa acum o inteleg perfect. As face orice pentru regatul meu... In minte imi veni o idee. Femeia aceea s-a inrolat, deci eu de ce n-as face-o ? Stau si ma gandesc. Ah, ce ridicola sunt ! Cum sa ma inrolez ?! Am doar 16 ani ! Si peste toate astea, sunt o printesa. Regatul are nevoie de mine ! Incerc sa-mi scot ideea asta din cap, dar nu prea reusesc. Ma indrept spre castel, gandindu-ma ca probabil voi uita pana diseara.
Dupa iesirea mea in gradina, ma refugiez in biblioteca. Era o incapere enorma. Avea 3 etaje pline cu carti. Era atat de spatioasa, incat ar fi putut adapostii toti locuitorii castelului. Ma pierd printre rafturi de carti. Nu stiu de ce, dar tot continui sa caut informatii despre vechii conducatori ai regatului. Peobabil cred ca voi gasi acolo informatii referitoare la ce as putea face. Imi pierd toata ziua ingropata in carti vechi. Ma intorc in camera abia seara tarziu. Rosemary ma astepta.
-Ai avut o zi plina, nu ?
-Mda, plina de carti...
-Garzile mi-au spus ca ai stat toata ziua in biblioteca.
-Asa e, doar citeam cate ceva despre ceilalti regi ai Therysului.
-Grace, este vorba despre ce s-a intamplat ieri la consiliu ? ma intreaba ingrijorata Rosemary.
-Nu, nu ! Nu-ti face griji, sunt bine. Doar vroiam sa ma pun putin la curent cu chestia cu condusul regatului.
Radem amandoua. Se facu tarziu, asa ca Rosemary pleca. Aprind cateva lumanari si le pun pe noptiera. Iau de pe birou una dintre cartile pe care le.am luat din biblioteca. O studiez cat de cat, dar oboseala pune stapanire pe mine. Las cartea pe noptiera, sting lumanarile si adorm.