Mediocris

Opt - Cara

-Stii ca nu e bine ce faci.
-De cand stii tu ce e bine si ce nu, ma rog ?
-Cara, nu vorbii asa cu mine. Eu ii vreau binele.
-Si crezi ca eu nu ?! Tu chiar crezi ca o ajuti mintind-o ?
-Nu o mint, incerc sa o protejez!
-Sa o protejezi de ce, Evangeline, de propriul ei destin ?
-Iar incepi cu asta! Este prea mica, fir-ar sa fie, Cara! Nici macar nu are 16 ani!
-Este destul de matura pentru a afla. Nu o vei ajuta daca ii ascunzi adevarul.
-Tu chiar ai de gand sa te duci, nu ? Ai de gand sa-i spui!
-Da, iar tu nu ma poti opri. Copila are tot dreptul sa stie!
-Bine, sa zicem ca ajungi, ce ii vei spune? Nu si-a mai vazut singurele rude ramase de 10 ani! Nu crezi ca e ciudat sa apari tocmai acum ?
-Macar eu am curajul sa dau ochii cu ea, spre deosebire de tine!
Ma asez pe pat si impachetez cartile de pe noptiera.
Evangeline era vizibil nervoasa. Sosise acum 2 ore, dand buzna in palat. Era suparata din cauza plecarii mele in Therys. Acum statea la fereastra si privea curtea. Soarele puternic ii lumina fata.
-In cat timp vei pleca ? intreba ea cu glas stins.
-Cat de repede posibil, cel mai probabil maine dimineata. Voi ajunge in aproximativ 2 saptamani daca vremea e buna.
-Chiar o vei face ?
-Da.
Chiar daca glasul ei era scazut, ochii sai ardeau de nervi. Isi incorda mainile pe pervaz. Floare de pe noptiera se usca si se innegri de parca toata viata se scursese din ea.
-Cred ca ar fii mai bine sa pleci, am treaba.
Fara sa spuna vreun cuvant, Evangeline se intorsese si parasi camera. Oftez. Ma ridic si iau ghiveciul florii in palme. Ii mangai frunzele si petalele moarte. O privesc o vreme, gandind-uma la Evangeline. Daca a facut asta florii, nu vroiam sa imi imaginez ce ar putea face pe altceva...sau altcineva. Alung acest gand. Ating usor floarea, concetrand-uma. Inchid ochii, inspir. Deschid ochii, iar o lumina aurie, calda, invaluie mai intai petalele, apoi frunzele. Incet, incet floarea revenii la viata. Pun ghiveciul inapoi pe noptiera si ies din camera.