Povești de groază

Cap. 31. Renașterea monstrului: Plecarea din Rai •3•

–Esti a mea...mi te-au dat ei.

-Care ei?

-Toti care te-au ranit candva...

Bosorogul de pe strada vecina cu a ta...cel care te-a ademenit in cosmelia lui cu miros de batran si medicamente.Cel care ti-a strans mainile intr-una a lui si cu cealalta te mangaia indecent.Hai sa vedem...

Vai vai...din gatul lui acum nu mai ies gafaituri...ci doar sunetul ca se inneaca in propiul sange.Daca cineva mi-ar vedea chipul inocent ce il pun de fiecare data cand privesc moartea cuiva nu m-ar crede in veci,dar asta e tot ce mortii o sa vada.Gatul,incheieturile mainii,venele de la picioare...toate sfasiate intr-un mod barbar cu toporul.

Mda nu prea sunt profesionista cand ma enervez...vreau sa ciopartesc in mii de bucati.Vreau sa sfasii.Vreau sa devorez totul.O sa simtiti furia mea ...

Ultima ta privire o sa fie a mea.

-Esti fioroasa cand te infurie cineva...copila mea...

-Du-te dracu.

-Hahaha...sa ma duc dracu...auzi la ea.Esti partenera mea pe viata!Te-am luat si a mea ramai.

Dar ce stii tu....te vad cu pleci de la serviciu te mana cu sotioara ta pretioasa.Nevasta trofeu si sotul cu bani.Ce cliseu ieftin.Nu ma bagati in seama cand treceti pe langa mine dar privirea lui spune tot,numai el vede iadul in ochii mei.

Nu vreau sa va fac rau atat de mult,iar daca o sa scapati cu viata din mainile mele nu o sa aveti cum sa povestiti ce s-a intampla...stiti de ce ?

–Dar cum sa facem noi asa greseala de amatori...