Inimă de gheață

Capitolul 11:Noua prietenă.

E:Așa credeam și eu...

Curva plecă supărată si nervoasă iar eu mă îndrept spre Sara(mica tocilară).

E:Ești bine?O întreb pe Sara ce lăsă privirea în jos.

-Nu îți fie frică,ai încredere.
S:Sunt bine,mulțumesc!

Ridică sfioasă privirea din pământ și am înțeles,era vârcolac.Avea mirosul ei,ochii îi străluceau și avea acea aură,însă a ei era slabă.

E:Deci,vrei să stai cu mine și gașca?

Întreb eu încrezătoare.

S:Eu să stau cu cei mai răi din școală,nu știu.
E:Hei,știu că nu ne comportăm prea frumos ,dar suntem de treabă...
S:Bine,ne mai vedem.
E:Pa!

Simțeam ceva special la ea.Nu o mai văzusem în acest mod până acum.Sperăm să mim prietene,totuși...

Intru la ore și ca prin minune era vremea să merg la cantină.Merg cu capul sus până acolo stârnind șușotelile.Nu pot să mă abțin căci clubul șușotelilor era exact al lui Moly regina curvelor.

E:Hey,curvă încoronată!Ce belești ochii la mine,ce ,nu se mai poartă negrul?
M:Vezi cum vor...
E:Prințesa roz a deschis gura?Credeam că păpușile den plastic nu vorbesc!?
M:Nu sunt din pl...
E:Hai,nu zău!Brei să-ți arăt pe viu?
M:Ce puii me...
E:Mai taci dracu' din gură,ce fac eu nu te privește ,clar?
M:Nu,Max mă privește...

Asta a umplut paharul.Cum să aibă curajul să-mi spună că Max se uită după ea.

E:Max nu se uită la târfe!Și asta este cu dedicație!
M:Dacă sunteți suflete pereche asta nu înseamnă că nu te poate înșela!
Spune ea fluturându părul blond*Târfă*!

Și ea era vârcolac,și din fericire nu era în haita mea ,ci în a treia în comandă.

E:Nu am timp acum Moly,dar te aștept azi după ore la spitalul părăsit ,acum pa târfă!

Nu mai spun nimic și mă întâlnesc cu Sara care mă aștepta la intrare în cantină.

E:Haide cu mine!Spun eu și nu o mai las să vorbească.O iau după mine până în partea nefolosită a școlii.Deschid o ușă ce duce spre un coridor lung,acesta duce la o sală de muzică veche(Acolo stau eu în majoritatea pauzelor cu prietenii).

S:Ce căutăm noi aici?
E:Taci și mergi!

Mergem prin pânzele de păianjen până la o ușă veche.Iau cheia de sub preș și o deschid.Acolo mă simțeam bine.Sala are culoare vișinie pe pereți și tavanul alb.Aici era un pian alb,mai multe chitare,o vioară și haine de schimb pe care le adusem eu de acasă.
S:Ești sigură că avem voie aici?
E:Normal!Bob este prietenul meu!
S:Cine-i Bob?
E:Directorul.
S:Acum sunt sigură că avem voie aici,cine credea că pe director îl poate chema Bob?
E:Hilar,nu?
S:Dap!Și de ce am venit aici?Întreabă Sara ridicându-și o sprinceană.
E:Fato,ai nevoie de o schimbare de look!Știi chiar văd ceva special în tine!
S:Fato,eu nu mă îmbrac cu așa ceva!
Arată spre o pereche de colanți negri din piele cu o privire terifiantă.
Eu chicotesc și îmi afișez un zâmbet malefic.
E:Ba chiar așa o să te îmbraci.Se vede că purtăm aceeași măsură.Înălțimea e la fel.De forme ,le găsim noi pe sub lărgiturile aste...
Spun și arăt către hainele ei.
-Știi,îmi placi ca prietenă,deci vreau să îmi fii și chiar nu mai vreau să se ia Moly de tine,serios!
S:Bine,dar să știi că o fac doar de dragul tău!
E:Dap!

O iau și o trag spre rândurile cu haine ce erau puse pe umeraș.

E:Zic să fii mai dură,ai forme,te vei obișnui cu băieții ce vor saliva după tine.Ești vârcolac,ești ca noi!
S:Și tu ești,tu ești aleasa,dar eu sunt doar sora lui...
E:Cui?
S:Nimănui,nu trebuia să spun asta!
E:Spune Sara,suntem prietene!Scuipă tot!
S:Sunt sora lui Max!
E:Ce coincidență ,eu îi sunt suflet pereche...Ce?Stai puțin,ești sora lui Max?Și de ce nimeni nu știe asta?Spun eu șocată,stând ca o țață în fața ei cu mâinile pe șolduri.

S:Sunteți suflete pereche?Wow!
Și da,eu nu am vrut să mă bag peste reputația lui.

Am continuat căutările prin haine și am găsit o pereche de blugi negri,un tricou negru cu sigla Blad scris cu roșu-sângeriu,o cămașă în carouri roșii și bocanci în picioare.

S:Nu port așa ceva!
E:Nu ai de ales!Acum vezi că e o cabină acolo ,te aștept să văd cum îți stă.
Cât ea pleacă mă așez la pian și cânt o partitură veche ce mi.o cânta tata...
Tata,un cuvânt ce se pronunță ușor,poate primul cuvânt spus de un copil,un om ce ar da orice să fii tu bine,să crești,să te ridici atunci când cazi.Un suflet ce poartă în el primii pași ai micuței cu ochii sângerii.Tata,persoana pe care am pierduto!
Amărăciunea mă cuprinde pe la sfârșitul partiturii și mă ridic ștergând lacrimile ce îmi inundau obrajii.O văd pe Sara aplaudând.

E:Să nu spui nimănui ce ai văzut,bine?
S:Da,să trăiți!
E:Îți stă bine,îmi place ce văd!
S:Și mie!Țopăim amândouă și ne luăm în brațe.
E:Mai trebuie un mic retuș!
O iau de mână și ne apropiăm de o oglindă unde îmi țin eu machiajele,chiar dacă nu prea le folosesc.O pun pe un scaun și apuc de elasticul părului dar mă oprește.

S:Orice ,dar asta nu!
E:Dacă intri în horă ,trebuie să joci!
S:Prefer să tau deoparte!
E:Taci și privește!
Trag de elasticul părului ei și dau de câteva ori cu peria.E ca nouă!
-Gata,acum ești perfectă!Moly ar fi invidioasă pe tine și zi mersi că nu te machez!
S:Mersi,mersi,mersi!
E:Acum ,hai!
O iau și plecăm închizând ușa cu cheia.Am eșit de pe coridor și toate privirile erau asupra noastră.Se auzeau numai "bunăcinile școlii". Cred că lipsisem la o oră deci aveam de gând ceva.Aștept să se sune și o iau pe Sara și mergem la dulapuri.
S:Haide,o să întârziem!
E:Am lipsit deja la o oră,ce mai contează una?
S:Ești nebună?Nu vreau să am apsențe!
E:Intră în jocul meu și totul va fi bine!
S:Doamne,ce am făcut să merit asta.
E: Nu te mai ruga atât,avem oră cu domnu' de mate,nu știi ce urâcios e ăla,hai!

O iau și intrăm fulgerător în clasă...

°•°•°•°•°•°•°•°•°•°•°•°•°•°•°•°•°•°•°•°•°

Ok,ce se va întâmpla în clasă?
Aflăm imediat.Bye!❤

La media este Sara.❤