Andrada: Hai odata....cat de rau poate sa fie...
Anca: Bine mai! Sunt indragostita de Vlad!
Andrada: What?? Vlad??
Anca: ...
Andrada: Vlad, fratele tau??
Anca: Da ma, da el...
Andrada: Wai Anca.. Si ce faci?
Anca: Ce sa fac?? Nimic.
Andrada: Cum nimic?? Trebuie sa-i spui...nu poti sa ascunzi asta.
Anca: Ce? Esti nebuna? Cum vrei tu, miss genius sa-i spun...
Andrada: Pai...
Anca: Nu! Nu stiu ce o sa fac, dar nu-i spun.
Andrada: Dar Anca...nu se poate intampla nimic, doar nu sunteti frati...el e Stanescu, iar tu Anghel...
Anca: Stiu...dar am crescut impreuna de mult...suntem ca fratii...
Andrada: Niciun dar! Trebuie sa-i spui, cine stie poate si el simte ceva pentru tine...
Anca: Da sigur... Oricum are prietena.
Andrada: Si daca are ce?? Stim amandoua ca pana acum a avut o mie si una de prietene, care mai decare mai proaste, blonde rau de tot...pitipoance, parasute si altele...dar nu a iubit-o pe niciuna din ele...si tu stii asta cel mai bine...tu l-ai vazut in fiecare zii impreuna si nu a fost niciodata pic de dragoste in privirea lui Vlad fata de pitipoancele alea... Deci??
Anca: Andrada! Totusi e fratele meu, vitreg, dar tot fratele meu e...
Andrada: Dar e vitreg, nu curge acelas sange in venele voastre...
Anca: Dar totusi...
Andrada: Niciun dar... Ii spui si gu asta gata! Ha ca s-a sunat si intarziem...
Anca: Bine hai!
"Aveam istorie, iar profu' e de treaba, mereu scriem doar strictul necesar, iar restul orei vorbim despre lectie ne mai spune profu' cate o gluma... Orele au trecut repede, nu m-am putut concentra la nicio ora...a fost un dezastru total...aprope am primit un patru la romana pentru ca nu am fost atenta , iar profa m-a strigat de vreo cinci ori, dar eu eram pierduta in ganduri...noroc cu Andrada, care la ora de mate mi-a dat una cu coatele sa fiu atenta la profa si asa profa de mate nu a observat ca n-am fost atenta toata ora... Toata ziua am fost cu capul in nori...ba m-am gandit la una, ba la alta... M-am gandit la toata viata mea de pana acum, m-am gandit daca e bine sa ii spun lui Vlad ca m-am indragostit de el, poate ma va crede nebuna sau cine stie ce, ma gandeam ca ar fi mai bine sa tin secretul pentru mine dar mereu cand ma gandeam la asta ori era pauza si Andrada imi alunga aceste ganduri, ori imi aparea fata Andradei care spunea ca trebuie sa-i spun lui Vlad adevarul orice ar fi si asa imi alunga gandul... Mergeam incet spre casa, chiar foarte incet as putea spune. Aveam nevoie de asta, de o plimbare foarte lenta si linistitoare. trebuia sa stau putin singura cu gandurile mele. Doar eu si ele, nimeni altcineva... Dupa ce m-am gandit mult si bine am hotarat intr-un final sa-i spun lui Vlad adevarul...si cu gandul zburat departe am pornit spre casa... In srum spre casa m-am gandit la un plan...mai exact la cum o sa-i spun lui Vlad..."
---Acasa---
Vlad: Hei Anca! Ai venit. Unde ai umblat atat?
Anca: Hei si tie! Pai m-am plimbat putin cu gandurile mele. Ce, nu am voie?
Vlad: Ba da! Ti-am spus vreodata asta?
Anca: Nu!... Vlad! Trebuie sa iti spun ceva...
Vlad: Ce trubuie sa-mi spui?
Anca: Vlad...eu...
