O Ciudata(Yuri)

Ziua lui Caleb 2

      Perspectiva Alexia
      Am fugit repede .Nu vream sa dau ochii cu ea.....Imi era prea rusine ,nu numai pt ceea ce s-a intamplat dar si pt. ca .....mi-a placut .....
    
         NU. Nuuuuuu.Trebuie sa nu ma mai gandesc la asta .Tot ce trebuie acum e sa ma concentrez pe ziua lui Caleb care se apropie si eu nici macar nu am cadou ....
   
         M-am gandit la asta pana am ajuns la orfelinat ,unde m-am trantit pe pat si fara sa imi dau seama am  si adormit ....
     
       Nu pot sa cred ,trebuia sa merg acasa la Caleb fara cadou si ,mai grav decat asta ,sa dau ochii cu Maia ..

      Ajung in fata casei unde deschid cu grija usa si putin tematoare de ceea ce se va intampla intre mine si Maia ,avand parte pe neasteptate de o imbratisare ,pasesc usor inauntru .
    
       -La multi ani !!! Spun eu cu un zambet fortat pe fata ,gandindu-ma tot la Maia .
  
        -Ies si eu pe afaran cu baieti ma intorc repede ,cam 2 -3 ore .
  
        Nici nu am apucat sa raspund ca am auzit usa trandindu-se in spatele meu ,Caleb disparand.
    
        Uneori aveam impresia ca ma evita ,nu este cea mai grijuluie persoana dar poate ma astept eu la prea multe de la el .

       Ma asez comod pe canapea ,pana cand tresar si imi amintesc ca Maia locuiste in aceeasi casa cu Caleb ..

       M-am dus in camera ei pt a vedea ca sta in pat prin usa abia crapata.Nu am fost asa de silentioasa pe cum credeam asa ca am fost repede observata,Maia tresarind si repezindu-se la usa o incuie fara a mai scoate vreun cuvant .
   
      Poate e mai bine asa.....oricum nu puteam sa o privesc in ochi fara a ma simti vinovata pt ca am fugit fara nici o explicatie ....Desi vream sa clarific lucrurile poate era cam devreme si trebuia sa stau departe de ea un timp pana se gandeste daca a fost o greseala sau nu .Vream sa cred ca a fost o greseala ,dar in acelasi timp eram dezamagita de acest gand .

       Perspectiva Maia
     Stateam in pat linistita ascultand muzica pt a ma face sa uit ....sa uit cel mai frumos moment din viata mea .

     Eram foarte ingandurata si cand am vazut-o la usa primul instinct a fost sa mai retraiesc odata acel moment ,sarutandu-i incet buzele moi si catifelate ,insa ratiunea m-a facut sa incui usa ,crezand ca e mai bine sa ma feresc de ea ,sau sano feresc pe ea de mine si de gandurile mele ciudate si placute .

       Dupa ce am inchis am regretat ca nu am asteptat sa vb cu ea .In cele mai frumoase vise ale mele ,si-ar marturisi atractia fata de mine ,dar viata nu e un vis.....neputand sa imi stapanesc lacrimile in fata unui refuz .Asa ca am hotarat sa ma mint singura si sa fiu fericita ca poate o farama din ea ma iubeste ,decat sa infrunt realitatea inundandu-mi obrajii de lacrimi amare .