The Reason (Payzer) (A Treia Carte Din Seria "Two")

Nota 28

Azi m-am trezit cu Danielle in brate. Nu pot sa va explic cat de bine ma simteam. Eram intr-o stare perfecta de amorteala matinala. Cu toate ca jaluzelele erau trase o raza reusea sa treaca printre ele semnaland o zi perfecta afara. Perfecta ca starea mea. Perfecta ca femeia din bratele mele. Perfecta ca acel moment.

Si sa o vad trezindu-se dimineata? Mai perfect decat orice sentiment. Uitasem cat de frumoasa este dimineata cand nici rimelul, nici fondul de ten, nici alte produse cosmetice nu i-au atins inca fata. Uitasem cat de stralucitori ii sunt ochii dimineata. Uitasem cat de rebele ii sunt buclele inainte sa le potoleasca cu fixativ. O uitasem pe ea, asa cum este. Reala. Naturala.

Cred ca in ultima perioada am trait cu o imagine hologramica a frumusetii care este de fapt ea.

Dar acum mi-am adus aminte, dragilor.

Mi-am adus aminte si nu pot sa va descriu cat de fericit sunt. Nu pot sa va spun cat de euforic m-am simtit cand s-a intors cu fata spre mine, mana stanga asezata pe pieptul meu, si m-a privit in ochi. Nu pot sa va descriu cat de high m-au facut buclele ei rebele, cazandu-i pe fata, gadiland-o sub nas. Acele bucle cu miros de ananas in care, in trecut, ma gaseam de multe ori cufundat. Nu pot sa va descriu cat mi-a luat sa imi calmez respiratia.

O iubesc atat de mult incat simt ca ma cufund intr-o mlastina. Stiu ca multi spun ca se simt ca si cum s-ar inneca dar eu nu ma innec. Eu ma cufund mai mult in malul dens si chiar daca nu pot respira nu mor, continui sa ma cufund chinuindu-ma, incercand sa ajung la suprafata.

Chiar ma chinui sa ma ajung la suprafata dar nu reusesc. Asa este de fiecare data cand ma gandesc la ea.

Si totusi, tot ce v-am insirat pana acum nici nu se compara cu ce am simtit cand s-a apropiat de mine pana cand eram practice lipiti si mi-a soptit “Te iubesc.”. Atunci stiu sigur ca mi s-a oprit respiratia. Dar ea a continuat:

“Si nu trece o zi fara sa regret ca ne-am despartit. Te iubesc atat de mult incat doare. Te-am vazut trecand prin iad acum ceva timp si nu am putut sa ma abtin sa nu imi asum vina. E vina mea ca te-am parasit si ca nu am fost langa tine cand ai avut mai mare nevoie de mine. Dar te iubesc, si sunt aici acum si nimic nu mai conteaza.”

Am ramas euforic pana acum. Inca incerc sa imi revin. O sa mai dureze ceva.

Ea ma iubeste. Eu o iubesc. Ce poate fi mai armonic?

Va iubesc enorm.

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

A/N:

Si uite asa ma distrug eu singura cu Payzer feels.

Si uite asa mai sunt doar doua capitole.

Si uite asa incep eu sa plang.

Si uite asa incep eu sa ma pregatesc de inmormantare.

Sper ca o sa ramaneti cu mine pe parcursul urmatoarelor capitole si a epilogului.

Daca ati ajuns pana aici comentati un lucru care va place la seria Two si unul care va displace.

Va iubesc enorm.

~Poppy.