- Mai sună o dată!
Cred că o să înnebunesc, nu mai văd mașinile de pe strada, oamenii ... nimic. Nu pot decât să sper că doarme, doarme, de aceea nu a răspunde la ușă sau la telefon. Nu las telefonul de la ureche, aud din nou cum Bossly sună la ușă în mod repetat, parcă drumul este din ce în ce mai lung.
- Nu deschide, continuă Bossly atunci. Sparg ușa?
- Ajung într-un minut, nu face nimic până atunci...
Continui să țin telefonul în mână, cred că o să îl sparg...Nu se poate, nu ea... Îmi închid ochii o clipă și încerc să găsesc ceva, orice, nu știu nici o rugăciune, și cu siguranță nu cred în ceva divinitate... dar îmi doresc să existe, chiar îmi doresc... să o ajute. Drumul de la birou până la ea mi se pare o eternitate, dar într-un final zăresc mașina de serviciu a lui Bossly și trag tare pe dreapta pentru a parce cât mai aproape de blocul unde locuiește Ava. Nu îmi dau seama cât am făcut până la etajul al doilea, dar aud bătăile insistente din ușă, semn că Bossly e acolo.
- Acum, spun când îl zăresc, sparge ușa!
Abia atunci îl zăresc pe Trevor care mă ajunge din urmă, simt cum tremur tot, panica îmi pune încet stăpânire pe trup, sper doar să nu ... să nu o pierd. Nu acum când în sfârșit am reușit să o găsesc, să găsesc pe cineva care să mă completeze, să mă facă să simt că trăiesc, ea a reușit să mă scoată din obscuritatea în care mă aflam.
- Vine și Ed cât de repede.
Nu mai apuc să mai zic nimic, Bossly sparge ușa din doar două încercări, se dă la o parte și mă lasă să trec, sau mai bine zis eu îl împing pentru a-mi face loc să intru, primul lucru care îmi atrage atenția este întunericul din apartament, cred că toate ferestrele sunt închise, mă duc direct spre dormitorul ei, dar nu văd decât patul deranjat, nici urmă de Ava, îmi trec furios mâna prin păr, apoi privesc spre ușa de la baie, intru repede, mă simt atât de neputincios.
- Ava...iubito, nu răspunde nimeni, aud doar ecoul vocii mele.
Întru apoi în camera Eley, totul este beznă, nu reușesc să disting nimic... încerc să găsesc întrerupătorul.
- Ely! Strig eu când o văd pe prietena cea mai bună a femeii mele în pat cu căluș la gură, legată la picioare și cu mâinile la spate. Este în pijama, cu părul răsfirat peste întreaga față. Cum mă vede începe să se agite și să privească speriată spre ușă. Fac un pas spre pat pentru a o elibera.
- Domnule, aici! Aud strigătul lui Trevor de undeva din partea cealaltă a apartamentului.
Îi dau repede jos călușul de la gură și apoi mă îndrept spre ușă, mă voi întoarce imediat să îi eliberez brațele.
- Vin imediat, o asigur înainte să ies pe pe ușa de la dormitorul ei și mă îndrept spre bucătărie.
- Am chemat ambulanța, mă anunță Ed când îl văd în pragul ușii de la bucătărie.
- Ambulanța? Întreb eu nedumerit, dar când îmi desprind ochii de la el un șoc mă cuprinde, imaginea care se afișează în fața ochilor mei face parte din coșmarurile mele...am să o pierd, voi pierde din nou iubirea vieții mele, femeia care îmi dă un motiv să zâmbesc... Dumnezeule! De ce nu i-am spus cât de importantă este pentru mine?De ce nu am spus tot ce simt atunci când aveam șansa...
- Ava, reușesc să spun în timp ce mă arunc în genunchi lângă ea și îi iau capul din mâinile lui Trevor, apoi îmi strecor un braț pe sub gâtul ei și celălalt pe sub genunchi, ochii mei fug de-a lungul trupului său firav, abdomenul este plin de sânge, care se prelinge pe podea. Cum o ridic nu mișcă, nu pare a fi în viață, îmi trec repede palma peste chipul său pentru ai înlătura părul de pe față și pentru a reuși să îi văd ochii, sper să îi deschidă, doamne... să-i deschidă. Apoi rapid o cuprind din nou pe sub genunchi și o ridic.
CITEȘTI
SEDUCȚIE I (FINALIZAT)
RomansaOglinda ar putea arăta reflexia unei femei puternice, o femeie de succes, asta vede orice persoană mă privește... dar nu și eu...Nu sunt așa...Nu sunt puternică, trăiesc permanent în trecut, nu mă pot bucura de prezent, în nici un caz nu pot visa la...