ᴡʜᴏ ɪs sʜᴇ?

~Capitotul 13~

Mă trezesc pe podeaua de pe holul etajului. Unde m-a lăsat eu din viitor. Mă simțeam...de parcă aş fi o nouă eu! O nouă eu mai puternică şi diabolică! Mă ridic de pe podea, merg în baie și mă uit în oglindă. Acum, arătam exact ca eu din viitor.
-Nu-i rău, Raven din viitor. spun eu.
Ies din baie ca arsă şi fug la parter unde, Zalgo era pe punctul de a se lua la bătaie cu Skender.
-Zalgo! îl strig eu iar toate privirile sunt atințintite spre mine.
-...RAVEN?! spune el aproape plângând.
-Eu sunt fica ta! strig eu. Mi-am împlinit destinul, şi am ajuns un demon!

Zalgo fuge spre mine luându-mă în brațe.
-Ugh! Zalgo...adică...T-tată...Nu!...Respir!
-Oh, scuze! Mă bucur că ai reușit să-ți dai seama cine ești. spune el zâmbind.
După ce petrecerea se termină, Zalgo pleacă la palatul lui din iad presupun iar Proxy încep să facă curat.
-Eşti...schimbată! Ce s-a întâmplat? întreabă Jack.
-Ah, păi, am întâlnit o variantă a mea din viitor care m-a ajutat să fiu ce sunt acum. O nouă Raven! spun eu.
-Deeeeciii, dacă ești un demon jumătate pisică, te pot striga ,,pisi''? spune Jack ranjind cu o față de tâmp.
-Nici să nu indrăzneşti! spun eu încercând să nu scot în evidență faptul că înroşisem.
-Și ce o să-mi faci, pisi? spune el râzând.
-AM SĂ-ȚI RUP CAPUL ŞI AM SĂ-L DAU LUI SEEDEATER!!! strig eu scoțându-mi pistolul.

Am început să fug prin casă încercând să-l nimeresc pe Jack. Trăgeam şi trăgeam, dar cred că înafară de pereți nu nimeream nimic.
-Agh, drace! Nu mai am muniție! strig eu aruncând pistolul pe jos.
-Ce drăguță ești când te enervezi! spune Jack.
-N-ai scăpat! spun eu amintindu-mi că aveam legat de curea un bici crestat cu ținte ascuțite.
-Am belit ceapa! spune Jack fugind.
-MUAHAHAHAHAHAHA!!! râd eu malefic fugind după el.
Jack fugea cu picioarele lui lungi făcând salturi uneori pentru a ajunge la distanță de mine.
-Tsk! Ce laş! spun eu oprindu-mă.
-,,Laş''?! Eu?! spune Jack.
-Yep!
-Ha! Nu mă cunoști, Raven. spune el.

În timp ce vorbeam cu Jack, apare Slender.
-Raven, vino la mine în birou un moment. spune el.
Îl urmez până în birou, unde, mă aşez pe scaunul palugii şi îmi întind picioarele pe masă.
-Trebuie să-ți căutăm un nume de criminal. spune Slender direct.
-Ok. Cred că o să mă gândesc la unele...
Ies din birou, merg în sufragerie şi mă arunc pe canapea pentru a-mi veni inspirația.
-Lămâie Mentolată? spun eu după câreva ore.
-E cel mai nasol nume de criminal pe care l-am auzit vreodată spune Ben apărând şi el pe acolo.
-Uhh...Nu m-am gândit la niciun nume de criminal potrivit!
-Îți va veni şi ție inspirația. Tuturor ne-a venit.
-Mersi oricum pentru suținere...

Stăteam de câteva ore pe canapeaua aia gândindu-mă...
Intrase cineva în sufragerie dar, nu ştiam cine e. Mă uitam doar la tavan. Totuși, simțeam că persoana se apropie de mine. Ah, era doar Eyless Jack! 
-Hey, Ja... nu apuc să-mi termin fraza că acesta...ERA DEASUPRA MEA?!?!?!
-Ce crezi că faci idiotule?! spun eu încercând să-mi eliberez mâinile din strânsoarea lui.
-Nu e evident? Îmi iau ce-i al meu, iar tu ești prima pe listă.
Roșesc.
-Idiotule, dă-te de pe mine! spun eu împingându-l de pe mine cu picioarele.
-Fie. O să te iau pe sus atunci! spune el.
-NUUUU! spun eu încercând să fug dar acesta mă ia pe sus ca pe un sac de cartofi.
-Eşti.Un.Tâmpit! spun eu.
-Mersi! spune zâmbind şi făcând cu ochiul. Avea un zâmbet atât de...hmm... Nu pot descrie sentimentul pe care-l am când îi văd zâmbetul ăla. E ca şi cum ar fi toxic. E hipnotizant.

Mă duce în bucătărie iar acolo își ia niște rinichi (gustare), şi se așează la masă iar pe mine mă pune pe piciorul lui ca pe un copil mic.
-Nu sunt copil mic. spun eu.
-Hai nu mai spune! spune el sprjinindu-şi capul în palme.
-Doar pentru că tu ești un lungan, nu înseamnă că eu sunt un bebe!
-Nu. Nu ești. Tu ești un baby. spune el zâmbind.
-IDIOTULE!!!!