~Capitolul 14~

53 5 1
                                    

A doua zi de dimineață, eu și ceilalți killeri stăteam pe canapea uitându-ne la TV, desigur lângă neuitatele floricele cu unt. Preferatele mele! Deodată, se aude un strigăt înăbușit de durere.
-NOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO!!!
-Umm...?!
-...Ce Dumnezeu...?!
-UNDE?! MI-E?! SANDWICH-UL?!?!? strigă E.Jack venind ca un disperat în cameră.
-A! Vorbești de sandwich-ul tău legendar pe care l-ai securizat într-un seif în care se află frigiderul unde l-ai pus, nu? spune Ben plictisit.
-Am intrat în seif...ȘI NU L-AM GĂSIT!!! Și nu era doar legendar...ERA PERFECT!!! Mi-a luat mii de ani să-mi dau seama cum să fac...SANDWICH-UL PERFECT!!!
-Cine se stresează atât pentru un sandwich?! Și, pe bune, ți-a luat ,,mii de ani'' să-l faci?!
-Yep!
-Înseamnă că şi aşa nu mai era bun. În toți acei ,,mii de ani'' toate chestiile pe care le-ai pus în el se strică, idiotule!
-NU CONTEAZĂ! TOT E SANDWICH-UL PERECT! ȘI AM SĂ-L GĂSESC CU PREȚUL VIEȚII MELE!!!

E.Jack aduse în sufragerie un fel de aparat ciudat.
-Ce e aia?! întreabă Killing Kate.
-Mă bucur că ai întrebat! Ăsta e un detector de minciuni! O să-l folosesc pentru a-mi găsi SANDWICH-UL PERFECT!!! Ok, să începem interogarea tuturor din conac! Ben, ești primul!
-Uhh! spune Ben aşezându-se pe scaunul care era legat de aparat.
Jack lipește de el câteva fire conectate la aparat.
-Aşa! Acum, UNDE AI FOST CÂND SANDWICH-UL MEU A FOST FURAT?!?!?!
-În sufragerie, jucând jocuri video ca întotdeauna!
Ecranul aparatului se face verde ceea ce cred că înseamnă că nu a mințit.
-Tu mi-ai furat Sandwich-ul perfect!?!?!
-Nope!
Ecranul se face din nou verde.
-Prea bine. URMĂTORUL!!!

Jeff se așează și el pe scaunul unde se așezase și Ben.
-CE FĂCEAI CÂND MI-A FOST LUAT SANDWICH-UL!?!?!?!?!
-Umm...Eram în camera mea!
-Şi, ce făceai???
-TE ROG NU ARĂTA FILMAREA!!!
-SPUNE!!!
-BINE BINE!!! CÂND SANDWICH-UL ȚI-A FOST FURAT, STĂTEAM ÎN CAMERA MEA ŞI DANSAM MACARENA ÎN TANGAAA!!! strigă besmeticul, iar ecranul se face verde.
-TU MI-AI FURAT SANDWICH-UL?!?!?!
-DA!!!
Ecranul se face roşu.
-Ok. URMĂTORUL!!! Raven! Treci!
Mă ridic de pe canapea şi mă aşez plictisită pe scaunul aparatului.
-Bun. UNDE ERAI CÂND SANDWICH-UL MI-A FOST LUAT?!?!?!?!?!
-Pe canapea uitându-mă la TV cu ceilalți.
Ecranul se face verde.
-TU MI-AI FURAT SANDWICH-UL?!?!?!
-Nope.
Ecranul se face din nou verde. Înainte să mă dau jos de pe scaun, Jack mă oprește.
-Stai puțin! Încă o întrebare. Tu mă iubești? întreabă el zâmbind malefic.
-...n-nu!
Ecranul se face roşu ca şi obrajii mei.
Când observ asta, mă ridic ca arsă de pe scaun şi fug ca săgeata în cameră la etaj. De ce Eyless Jack!? DE CE TREBUIE SĂ PUI O ÎNTREBARE ATÂT DE IDIOATĂ CA ASTA!!!

M-am întins pe pat şi am stat câteva ore pe gânduri.
N-are cum să găsească sandwich-ul perfect. Seara când o să termine cu interogatul tuturor va fi obosit, și n-o să mai stea mii de ani să-şi facă alt sandwich perfect. Stai! Îmi pasă de Jack?! Bine, asta-i foaaaarte anormal. De obicei nu-mi pasă de toți Idiotii din conac, iar acum gândesc dacă să-i fac sau nu un alt sandwich. Dacă da, poate n-o să-i placă sandwich-ul făcut de mine. O să fie dezgustat și o să mă urască pentru tot restul vieții mele!!! Dar dacă nu, atunci o să fie flămând apoi o să urască pentru tot restul vieții mele pentru că nu i-am făcut sandwich-ul!!! Ia, stai! Ce zic eu aici?! Nu-mi pasă dacă idiotul ălaurăște sau nu!... ACUM HAI SĂ APUC DE SANDWICH-UL ĂLA!!!

Mă ridic din pat cu ideea mea strălucită mergând la bucătărie. Aveam pe masă toate ingredientele de care aveam nevoie pentru a-i face lui Jack SANDWICH-UL PERFECT (inclusiv rinichi)!!! Aşa! SĂ ÎNCEPEM!!!

ᴡʜᴏ ɪs sʜᴇ? Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum