ᴡʜᴏ ɪs sʜᴇ?

~Capitolul 22~

-Ia-o mai ușor! spune Jeff uitându-se plictisit la mine.
-Tch...! spun eu, fiind singurul sunet pe care l-am putut scoate, apoi, îi lipesc lui Jeff o palmă zdravănă pe obrazul drept.
-Hai că începi să mă enervezi! spune pedofilul alb la față ridicandu-se-n picioare.

Mă apucă de păr și începe să strige la mine.
-Știi cine sunt eu, fetițo?! Sunt Jeff! JEFF THE KILLER!!!
-Aparent, am observat că sunt mai deșteaptă decât tine, idiotule! strig și eu dăndu-i un picior în locul în care nu bate soarele.
Jeff cade la pământ strigând ca o fetiță de durere. Când se ridică, începe să se apropie de mine cu intenția de a-mi da o mamă de bătaie dar, dându-mă tot în spate, mă lovesc puțin de raftul cu cărți din camera mea. Apuc o carte și arunc cu ea în Jeff.

În secunda a doua, eu și Jeff am început să ne luăm la bătaie. E.Jack și Jason se bagă între mine și Jeff oprindu-ne. Eu și palidul la față ne uitam urât unul la altul.
-Acum, dacă am terminat cu bătaia, cred că mă lăsați și pe mine să vorbesc puțin...? spune Slender calm. Eu și Jeff ne mai aruncăm o privire apoi ne așezăm și noi pe podea alături de ceilalți.

Slender începe să se uite la mine.
-Îmi pare rău de tine, Bloody. spune el.
În secunda a doua, ochii îmi sunt acoperiți de o cârpă neagră. Am simțit că am fost luată pe sus și dusă într-un spațiu foarte mic și înghesuit.
-Hey, pisi! se aude vocea lui E.Jack undeva aproape de mine.
-Ce nai...Jack?! Unde sunt?! îl întreb eu fâțâindu-mă pe acolo.

-Nu te mai mișca...! şopteşte Jack.
Am simțit cum o mână rece și lipicioasă care îmi atingea uşor talia.
Încet, încet, încep să roşesc. Am încercat să îl îndepărtez dându-i unde puteam cu picioarele.

-Shhhht! Ascultă aici, pisicuțo. Pariul e că cel care va reuși să-ți facă ceva timp de o oră în acest dulap, va avea dreptul să fie partenerul tău în crime iar cum eu știu că ție îți este cel mai bine cu mine...

-Wow, wow, wow. Stai așa, de unde ai tras tu concluzia că mie îmi este mult mai bine cu tine ca partener? întreb eu iar obrajii-mi iau foc.

-Oh, haide Raven. E și logic. Se vede pe fața ta că... mă adori.

               În acel moment simt cum hoțul de rinichi se apropie și mai mult de mine, atingându-mi ușor și gentil corpul într-un mod care mă făcea să roșesc al naibii de tare...