ᴡʜᴏ ɪs sʜᴇ?

~Capitolul 18~

Eram în continuare după gratii. Jack stătea rezemat de perete şi scrânjea din dinți, în timp ce eu stăteam într-un colț şi tremuram de frig. Jack se uită o secundă la mine şi mă observă tremurând. Îşi dă bluza jos şi o aruncă pe mine. Îl vedeam fără tricou, îmi simțeam obrajii calzi semn că roşisem.
-Ia-o pe tine. Tremuri de frig. spune el fără să mă privească.
-M-mersi.
După vreo două ore de stat pe acea podea umedă, niște gardieni vin în celula noastră.

Unul dintre ei mă apucă de braț brutal, îmi pune cătușele şi mă duce într-o cameră. Acolo, era tipul care mă pusese la pământ stând în fața unei mese albe. Acolo erau două scaune, mi s-a spus să mă aşez pe unul dintre ele, ceea ce am și făcut.
-Deci, tu ești noul criminal. Raven Smith. 17 ani. O specie ciudată de demon jumătate pisică. spune el rânjind, muşcându-și buza de jos din când în când.
Eram mai furioasă ca oricând.
-Acum, aş vrea să vezi pe cineva. spune el deschizând ușa.

Pe ușă intră nimeni altul decât...fratele meu!?!?! Dar...l-am ucis! Cum e posibil?!
-Îți este cunoscută această persoană...
tipul nu-şi termină propoziția că eu rup legământul dintre cătușe şi sar la gâtul fratelui meu.
-Trebuia să fii mort! strig eu.
Matahalele de gardieni mă iau şi îmi pun alte cătușe.
-L-am găsit pe fratele tău într-o pădure. Am preluat cazul internându-ți fratele la un spital.
-Nu e fratele meu...
-Raven! Tu te auzi ce spui! Sunt fratele tău și te iubesc! Te iubesc și te voi iubi mereu! mă întrerupe Randy.
-NU EȘTI FRATELE MEU! SUNT FICA UNUI DEMON ŞI N-AM FOST NICIODATĂ UN OM! strig eu.
-Uuuu, hai că deja se face fierbinte aici de nervi tăi drăguțo... spune ciudatul celălalt luându-mă uşor de talie.
Îi dau cu piciorul în mână iar acesta şi-o înlătură.
-NU MĂ ATINGE! strig eu.

-Băieți, duceți-o în celulă. O s-o conving eu mai târziu să renunțe la crime. spune el rânjind din nou.
Fimi-ar scârbă de tine, idiotule!
Unul dintre matahale mă azvârle în celulă.
-Ce s-a întâmplat? mă întreabă Jack.
-Mi l-au adus pe nesuferitul de fratimiu'! spun eu nervoasă. Vor să mă facă să renunț la crime, cred.
În acel moment, Jack tace. Doar, tace! Se uita în gol cu un fel de spaimă ciudată. Mă ia în brațe din senin şi mă strânge tare.
-Jack, prima oară mi-ați părut ciudați şi înfricoșători dar, am ajuns să vă cunosc. Sunt ca voi. Nu vreau să vă părăsesc. Nu renunț la voi. Stai! T-tu...p-plângi?!
-N-nu! Normal că nu! strigă el nervos.
-Umm...bine...

Jack adoarme după câteva minute iar eu mă cuibăresc la pieptul lui adormind și eu. La un moment dat, simt cum matahalele alea mă târăsc din nou la acel idiot. De data asta m-au dus în camera idiotului, aparent.
-Raven! Dragă...
-Dacă-mi mai spui ,,dragă'' vreodată te sparg.
-Haide, nu mai fi așa! spune punându-mă să iau loc. Eu sunt Walter Tobias. Încântat de cunoștință. spune el întânzându-mi mâna, dar eu i-o mușc. Acesta mă ia de lanțul pe care-l aveam legat de gât și mă apropie de el.
-Nu te juca cu mine sau mă joc eu cu tine. spune el rânjind, muşcându-și buza de jos, din nou.

-Ce vrei de la mine?
-Îți fac o propunere. Trec direct la subiect: renunți la crime şi trăiești o viață normală alături de mine și îi eliberez pe toți ceilalți sau: îi țin închiși iar tu devi...jucăria mea.
-Eşti un ipocrit!

Heeey toată lumea! Ce mai faceți??? Ce credeți că va alege Raven în capitolul următor? Va alege să fie cu Walter și să renunțe la crime, sau să fie jucăria acestuia? Scrieți în comentarii ce credeți despre Jack și Raven? Încep să se apropie tot mai mult, nu? =) Oare simt ceva unul pentru celălalt?

PROMOVARE

-Retard_Kid ,,De ce?'', ,,Critici Constructive (sau nu)'' şi ,,La idioții CreepyPasta''.
Vă recomand cărțile sunt foarte tari!

Pe data viitoare!!!