Who are you ? (Harry Styles Fanfic)

Capitolul 26

"C-ce vrei sa s-spui?" ma balbai eu slabindu-mi stransoarea din jurul pistolului.

"Nimic , doar trage " imi spune barbatul din fata mea cu un zambet incurajator pe fata ? "Nu mai am nimic de pierdut. Nu vreau sa traiesc toata viata cu vina ca din cauza mea copilul meu nu mai e "

Am zambit malefic o data ce mi-am dat seama ce plan are Riffle . "Stiu ce vrei sa faci. Incerci sa ma faci sa imi fie mila de tine si sa nu te omor , dar ce simt pentru tine e doar sila . "

Inainte sa poata raspunda i-am indreptat pistolul catre frunte si am apasat pe tragaci fara sa clipesc , simtindu-ma usurata cand corpul barbatului din fata mea nu mai avea suflare .

"Melissa??" intreaba o voce calda pe care o pot recunoaste dintr-o mie de persoane .

M-am intors incet ,parca fiind nesigura daca vocea ranitaffy este a femeii care mi-a dat viata sau nu.

"Mama?" intreb timid odata ce am facut contact cu ochii femeii plini de lacrimi, care statea langa Dace si Scarlett

"Oh, Melissa " ma strange ea intr-o imbratisare de are aveam nevoie . Am inceput sa plang din cauza senzatiei de siguranta pe care mama mi-o oferea , chiar daca eu eram cea cu pistolul stiu ca mama si-ar da si viata ca sa ma apere .

"Iarta-ma , iarta-ma pentru tot " plange ea fara sa imi dea drumul din brate "iarta-ma ca am plecat si ca niciodata nu m-am intors"

M-am retras usor din imbratisarea ei ca sa o pot privii in ochi. Voiam sa imi revina ura si nervii pe care ii sintem candva pentru ea ca m-a parasit , dar tot ce simteam era intelegere si ...iubire?!

"Sefaaaa, trebuie sa ne grabim" ma anunta Dave parandu-i rau ca trebuie sa strice momentul mama-fiica .

Am aprobat usor din cap neffind inca in stare sa vorbesc . Am luat-o pe mama de mana si m-am grabit pe scari. Odata ce eram in masina stiam ca totul s-a terminat si ca suntem in siguranta .

"Melissa..ai de gand sa raspunzi?" ma intreaba Scarlett sceptic

"Ohh, da . nu mi-am dat seama ca e al meu " spun inca uitandu-ma in gol , telefonul sunand incontinuu .

Intr-un final am decis ca e timpul sa raspund , soneria dandu-mi deja dureri de cap .

'Da?' raspund fara sa ma uit cine ma suna .

'UNDE DRACULUI ESTI?' tipa persoana de la celalalt fir .

'Tata?' intreb nesigura

'Nuuuu, BARACK OBAMA' imi raspunde tata sarcastic . 'Unde dracului esti?' ma intreaba de data asta mai calm .

'Umm.. Am salvat-o pe mama lucru pe care tu nu ai fost in stare sa il faci' ii spun devenind nervoasa si asteptand un raspuns pe masura din partea celui care m-a crescut.

'Sunt mandru de tine Melissa' . Okkkk.. Nu ma asteptam la asta . 'stiu deja tot , Dave m-a anuntat..si voiam doar sa vad daca esti bine. Si chiar sunt mandru . Ai infruntat atatea persoane si mi-ai demonstrat ca esti sange din sangele meu. Dar sa nu mai faci niciodata prostia asta'

'Umm.. mersi?' spun nestiind cum sa reactionez la partea sensibila a tatei pe care nu o prea vad niciodata .

'Te las sa petreci timpul pierdut cu mama ta ' imi spune inainte sa inchida telefonul .

"Esti bine?" ma intreaba mama asezandu-si manape umarul meu si zambindu-mi cald .

"Eu ar trebuii sa te intreb asta..." Spun plimbandu-mi ochii peste corpul ei firav cautand cu disperare vanatai sau orice semn de abuz .

"Sunt bine, nu mi-au facut nimic" ma anunta parca citindu-mi gandurile .

Am stat intr-o liniste inmormantala nici una nestiind ce sa zica . Si dca stau bine sa ma gandesc ce as putea sa ii spun femeii care a pierdut jumatate din viata fiicei ei si care a ppecat atunci cand aveam cea mai mare nevoie de ea . Nu ii pot spune ca am trecut printr-o despartire grea acum ceva timp , ca m-a violat unbaiat pentru care credeam ca am sentimente si ca nuam avut pe nimeni langa mine . Ce as putea sa ii spun ? Nimic nu ar schimba golul pe care il am in mine din momentul in care a plecat .