✄ orăşelul

96 23 1
                                    

Preotul Willy îşi începu ca întotdeauna discursul nu foarte lung, dar nici foarte scurt, mulţumindu-i Domnului pentru roadele anului şi desigur sănătatea care nu înceta să părăsească acest lăcaş sfânt. Unde cu toţii erau efemeri, îndreptându-se spre nimic, neavând vreun scop bine întemeiat. Şi chiar dacă aveau erau cu mult mai preocupaţi de bârfele şi necazurile altora, nebăgând în seamă adevărul gol goluţ.

Şi se făcea că Oliv stătea rezemată de unul din pereţi bine văruiţi, având într-o mână un pahar de plastic cu punch şi în cealălaltă mp3-ul, ce gâzduia muzica anilor şaptezeci, optzeci şi nouăzeci. Regăsindu-se şi odiosul rock metalic care le stârnea celorlalţi regurgitarea. Dar ce îi păsa fetei, era tânără, zeveltă, în anii cei mai frumoşi ai adoleşcenţei, trebuia să rămână indiferentă şi să se adăpostească în lumea ei imaginară. Locul pe care adesea îl numea "acasă". Dădea din cap încântată când melodia ei preferat de la trupa Boston începu să răsune în căşti. Spre nefericirea celorlalţi volumul mp3-ului ei era cu mult mai puternic decât al boxelor din vilă. Ochi începură să o săgeteze pe Oliv, dar ea cu pleoapele închise fredona energic. Mama ei ruşinată de comportamentul degajat al fetei sări ca arsă din loc şi fugi spre ea, cerându-şi scuze prosteşte în faţa vecinilor şi a restul lumii. Ajunsă în dreptul copilei, îi smulsă căştile şi odată cu ele pică şi mp3-ul pe jos, trezindu-i lui Oliv un sentiment întunecat şi trist. Ridică ochii nervoasă şi uimită în acelaşi timp spre a ei mamă. O întrebă răstit ce are, de ce făcuse asta, explicându-i de asemenea că putea pur şi simplu să îi facă un semn, să arunce cu ceva în ea sau măcar să o bată cu degetul peste umăr. Femeia îşi încrucişă braţele la piept şi o privi şceptic pe adoleşcentă, nu avea mare încredere în ea atunci când venea vorba de muzica aceasta "satanică". 

Oliv oftă zgomotos, o înjură în şoaptă printre buze şi ieşi în pas alergător pe uşa din lemn care ducea spre curtea cea mare. Avea nevoie de aer, se simţea sufocată în acest loc nebun.

familiarUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum