familiar

✄ acesta

Petrys şi Ivone se tânguiau una la cealălaltă, căci unul din cei mai buni băieţi ai liceului urma să părăsească orăşelul acesta pictisitor. Oliv îl felicită şi îi ură în gând noroc în noua viaţă pe care avea să şi-o clădească. Voia la rândul ei să plece de aici, să se desprindă de aceste lipitori nesătule care sugeau în continuare sângele ei preţios. Mama şi tatăl ei erau destul de autoritari, doreau ca cei patru copii ai săi să urmeze în tocmai ordinele date în vigoare şi să nu se abată de la drumul început. Oliv totuşi mai reuşea să se detaşeze câtuşi de puţinul de ei, însă ajungea să fie foarte des mustrată pentru comportamentul neadegvat, pentru muzica "lugubră" pe care o asculta şi mai ales garderoba destul de întunecată. Cel mai des se certa cu a ei mamă, care se încăpăţâna al naiba de mult să o transforme pe adoleşcentă într-o "domnişoară adevărată". Oliv era educată, avea cei şapte ani de acasă, era politicoasă, ştia cum să se comporte, dar nu voia să fie presată de atâtea reguli stupid făurite. Era originală, energică adesea complimentată ca fiind "sălbatică" şi desigur rebelă. Putea observa în privirile altor tineri invidia cum strălucea atunci când ea sărea gardurile şcolii sau se plimba pe o motocicletă cu vreun puşi mai mare cu patru ani decât ea. Însă ceea ce o deranja cu adevărat era faptul că toţi puneau etichete şi pe a ei nu scria ceva frumos. Nimeni nu o observa cu adevărat.