✄ şi

99 17 10
                                    

Ora de matematică nu putea fi mai plictisitoare. Aproape că adormise şi vocea profesorului o trezi din transă. Privi ceasul de la mână, mai era puţin şi avea să se sune. Telefonul îi vibra nebun în buzunar, Brock tot îi trimitea mesaje nesemnificative şi siropoase. O rugase încă de la sfârşitul petrecerii aceleia să iasă la un suc cu el, astfel încât să se poată cunoaşte mai bine. Oliv chiar nu voia să aibă de aface cu el. După replica aceea tăioasă, fata se hotărâse să lase baltă totul şi să-i spună mamei sale cât de neserios şi nesimţit era de fapt acest băiat.

Blonda aceea avea oră din nou cu Oliv, îi mai trimisă un bilet două pe parcursul celor zece minute rămase. Ameninţări din nou, dar Oliv nu o băga în seamă şi nici nu o deranja o eventuală bătaie, era cu mult mai puternică decât majoreta aceea umplută parcă cu aer. Era destul de anorexică, nu avea pic de grăsime pe ea, nici măcar din aceia care să producă energia suficientă vieţii propriului organism. Îi veni să bufnească, asta făcu, reuşi să se facă neauzită, iar după ce clopoţelul sună, ieşi iute pe uşa săli căutându-şi dulăpiorul. Era o îmbulzeală infernal în liceu, nici nu putea vedea pe unde să calce. Câteva fete, neatente sau nesimţite îi pusără piedică, îşi cerură atât de superficial scuze, însă Oliv nu mai spusă nimic. Rănită, dar încă cu mentalitatea stabilă, începu să-şi strângă cărţile de pe jos. Ajunsă la dulăpior, pusă ce trebuia de pus şi se îndreptă cu aceiaşi expresie nulă spre ieşire. Avea nevoie de puţin aer şi hotărâtă mearsă în parcare, vrând să se aşeze pe o băncuţă care stătea singuratică în spaţiul aglomerat de maşinile sport şi de lux. Se opri brusc, nu apucă nici să facă cinci paşi şi privirea de un căprui deschis a lui Seth o surprinsă. Îl privea nedumerită, băiatul îi făcu semn, ea rămasă tot în acelaşi loc, avu un impuls de a se mişca, dar încă se afla încătuşată de nesiguranţă.

- Nu te speria, nu muşc! Vocea tânărului îi insuflă încredere. Oliv zâmbi şi ajunsă în mai puţin de zece secunde în faţa sa.

- Ce faci aici? Nu ar trebui să te pregăteşti de următoarea oră?

- Dar tu Oliv, nu ar trebui să mergi spre clasă?

- Glumeţule! Spusă aceasta dându-i un cot peste braţ. Prefer să mai stau, lumea dinăuntru mă sufocă. Care e scuza ta?

- De săptămâna viitoare am să încep şcoala. 

Oliv nu mai spusă nimic, îl privi prelung, iar după ce clopoţelul sună, tresări. Seth chicoti, o bătu pe umăr, fata se scuză şi în pas alergător intră în campus.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Jul 06, 2015 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

familiarUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum