Capitolul 6- O veste teribila

46 7 0
                                    

Miercuri, ma trezisem cu zâmbetul pe față. Eram vesela Că a mai trecut o zi și Nu s-a mai  întâmplat nimic rău.

Mi-am Făcut un ceai cu lapte ,m-am pus la masa, dar mama nu era nicaieri. Unde sa fie femeia asta?  Poate face tortul pentru tata.

Dupa 10 minute apare.
-Mama unde ai fost?  Te -am cautat peste tot.
-Aa,pai  am mers pana in oras.
- Tu?  Asa matinala? :)))))
- De nevoie....draga mea...
-Mama, sa vezi ce ceas i-am luat tatei, este albastru cu nuante aurii.
-Despre asta voiam sa vorbim.
- Ce?  Nu si-a mai luat liber?  :(
-Nu...nu e de asta.
-Atunci?
-Iti voi spune tot. Doar ca, te as ruga sa ramai calma...bine?
- da. Spune.
- Draga mea,  Stii Prea bine că tatăl tău duminică s-a dus  în căutarea unui loc de muncă.
-Da,asa e.
- seara asta a fost anunțat un accident exact lângă compania la care voia să își dea CV  tatăl tău.
-ok...
- de asta am plecat astăzi dimineață de acasă.  Cei de la Criminalistică m-au chemat să îi recunosc trupul.
- C...ce??  Tata...a murit? Cummmm?  E imposibil asa ceva!!! Mama,te rog spune-mi ca toata povestea asta este o minciuna! Spune-mi ca nu e adevarat!
-As vrea...dar nu pot nega adevarul...imi pare asa de rau.

Am fugit in camera mea. M-am incuiat si am inceput sa plang.Vorbeam in gol.
-TATI,DE CE NE-AI PARASIT?  CE AM FACUT CA SA NE LASI?  CINE O VA MAI AJUTA PE MAMA SA MA INTELEAGA?  CINE MA VA AJUTA SA MERG MAI DEPARTE IN VIATA?
UFF....

Ma pornisem inspre scoala. De data Asta o luasem pe jos.

CIUDat această veste se răspândise. Toată școala aflase.
Deja au început să comenteze FITELE. Ele au spus "Vai săraca de tine A murit tatăl tău" pe un ton ironic.

Se umpluse paharul , deodata izbucnisem în plîns și urlet și am strigat la ele

- Mai mâncati mult rahat fetelor? pute după voi! Duceti-va dracului toate!  Sunteti psihopate?  Ati innebunit?!  Macar acum lasati-ma in
pace,brutelor!

Brusc,aparuse cineva in spatele meu,ma cuprinse de umeri, si a spus divelor:
-Gata, hienelor.v-a ajuns! Oricum nu valorati nimic  . -era Max

Ma cuprinse de talie (spre disperarea lui Lory). Mi-a spus, 
-Nu ai vrea sa mergem,undeva departe de scoala asta? Ce zici?
-da, daca ai vrea.

Ajunsem intr-un parc. Departe de scoala. A fost foarte dragut. Pe moment uitasem de toate. Eram pe o banca in parc. Dupa ce mai discutasem cateva lucruri adormisem pe umarul sau. Mi-a zis ca ii eram prea draga, si nu a vrut sa ma trezeasca.

Uitasem de toate, dar aveam o impresie micuta, cred ca incet-incet incepea sa existe o flacara intre noi 2.

2 Pusti Uitati De LumeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum