Capitolul 12-Rapita in toiul zilei

36 5 2
                                    

Astazi este sambata. O friguroasa zi de sfarsit de octombrie.

O viata fara sens aveam,  pana acum. Aceasta zi de octombrie,'urma sa-mi schimbe viata radical.

M-am imbracat ca de iarna,cand primesc un telefon de la mama care imi aminteste sa ii iau niste fructe bunicii..deoarece ma pregateam sa trec pe  la ea.

Pe la 10:40 ies din casa. Dupa 20 de minute de mers opreste o masina neagra langa mine
-Buna ziua. -ma abordeaza tipul din masina. (Avea undeva pe la 20 de ani)
-Hei. Raspund eu.
-Vino putin mai aproape spuse el.
Nici nu apucasem sa fac 2 pasi, ca imediat sarise unul din masina, ma trase cu forta si ma baga in masina.
Nici nu am apucat sa tip prea mult. Imediat cel care ma însfacase, imi injecta o anestezie -posibil- si adormisem pe loc

Cand Ma trezesc observ, nu doi,ci 3 indivizi care se holbau intens la mine. Si culmea era ca pe unul il cunoasteam...Era Max!

Cei 2 tipi pe care aflasem ca ii chemau Chris si Justin.-erau total in cealalta parte a camerei fata de Max.

Erau certati-puteam simti asta.

-Asadar,ea e micuta printesa?  Spuse batjocoritor Justin catre Max.
-Ti-am spus sa o lasi in pace. De ce ai adus-o aici?  Ai innebunit?
-Cum adica de ce am adus-o?  De foame!!
-Esti un idiot!
-Stai ce?!  Am reusit sa murmur eu ametita.
-Ammm,Ary, iti pot explica..
-Ar fi bine. Ce-i cu ciudatul asta?  N-are mancare? De ce vrea sa ma manance?
-Pai    ... .noi nu suntem orice fel de oameni.
-Mda!  Ha! Acum o sa-mi spuneti ca sunteti vampiri?!  Sau ce!!
-Pai, da..
-Ohhh. Hai lasa ma cu aburelile astea. Eu nu cred in asa ceva.
-Vrei sa iti demonstrez?  Spuse intrigat Chris.
-Hai sa te vad. Stiu ca  "vampirii" pot citI gandurile. Ghici la ce ma gandesc eu acum.
-Simplu, zise Chris.  Te gandesti ca nu sunten niste vampiri adevarati si ca ai vrea sa nE ceri o pastila pentru ca te simti foarte ametita.
-Voi chiar sunteti....!!!
-Da.-au raspuns toti 3 .
-Oh doamne.
-Perfect Baieti. A lesinat. Acum mai trebuie sa asteptam 5-6 ore.
-Mda...cam asa.

Mintea mea era complet bulversata

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

Mintea mea era complet bulversata. Numai stiam ce sa gandesc. Imi era jena sa mai gandesc ceva! De teama ca toti vor sti ce voi zice. Nasolllllll.

2 Pusti Uitati De LumeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum