Alarma suna ca disperata...Pfff era deja 07:00 ,ora de trezire.Ma ridicasem cu greu din pat ,dar intr-un final ma imbracasem si eram deja pe drum.Ca de obicei imi luasem o pereche de pantaloni negrii si o camasa ,de data asta albastra.
Ajunsa la scoala am mers sa imi i-au cartile pentru ora de biologie, dar nu puteam sa scap nici azi de toate jignirile si batjocorile celor din scoala.Le-am acceptat si de data asta dupa care am plecat spre sala de clasa.Toti erau la fel nu gaseam pe nimeni sa ma inteleaga.Toti imi ziceau ca nu am un scop pe pamant ,ca mai bine muream inainte sa ma nasc,ma comparau cu tot felul de ciudatenii si mereu eram respinsa de toti.Iar profesorii...alti oameni care nu ma suportau si mereu ma prindeau in momentele mai grele si azi era unul din acele momente. Ora incepuse iar colegii din jurul meu ma jigneau.Stiam ca mereu asta se va intampla asa ca nu mai aveam ce face in legatura cu asta.
Orele au trecut greu ca in totdeauna,pline de vorbe urate adresate mie de colegi cat si de profesori.Am ajuns acasa unde nici macar aici nu era roz.Mama se certa cu tata asa ca stiam ce va urma:urlete,tipete,obiecte distruse si multe urme si traume.Astazi era ceva chiar lejer nu erau la fel de multe tipete si m-am mirat cand mama m-a salutat:
-Ce ai facut azi la scoala?,ma intreaba oprindu-se cateva minute din cearta cu tata.
-Bine...,ii raspunsem pe un ton mai indraznet ca sa nu creada ca am patit ceva.
-Esti bine?,ma intreaba ca si cum si-ar fi data seama ca ceva nu e in regula.Acest fapt ma mira foarte multe nu ii statea in fire ,ma gandeam ca s-a intamplat ceva dar nu am intrebat nimic si am raspuns simplu:''Sunt bine...'',dupa care am plecat cat de repede posibil in camera mea unde puteam sa plang in liniste ,caci asa eram mereu cand ma intorceam din acea ''carcera'' plina de lume care vroiau sa mor.
Am inceput sa plang dar plangeam si mai tare atunci cand auzeam ca cearta parintilor mei era tot mai urata si mai zgomotoasa.Isi aruncau vorbe urate si chiar fara sens.Nu intelegeam de ce o fac,din ce motiv incep ei toate aceste certuri.Nu au inteles de 17 ani de zile ca mie imi fac rau si asta determinandu-ma sa ma tai de la varsta de 15 ani.
...............
OK,deci....asta e prima parte si poveste a mea asa ca usor cu jignirile va rog! am sa incerc sa postez de 2-3 ori pe saptamana!
