2.Reinoirea.

1.4K 47 1
                                    

  Stateam in camera mea plangand si gandindu-ma la acesti doi ani de cand mi-am gasit o ''alinare'',taiatul cu lama.Multi ma credeau nebuna ,estia din comun si ma faceau in toate felurile posbile.Motivul nu il stiam nici eu,eram la fel ca ei.De cand toata aceasta poveste?De cand eram mica si parinti mei se certau.Nu mai aveau timp de mine din cauza cerutile ,am crescut ca acel copil de la orfelinat dar eu nu aveam nici prieteni.Toti ma respingeau si nimeni nu ma accepta intr-un anturaj.Toata aceasta singuratate si zile petrecute plangand si certurile care erau in casa ,scoala unde nici macar profesorii nu se comportau cu mine ca cel putin o eleva.De atatia ani,aproape 8 ani de acum,m-am obisnuit dar durerea nu trecea ci din potriva crestea pe zi ce trecea.Mereu raspundeam cu acel epic ''sunt bine'' pana cand nu a mai avut cine sa ma intrebe...Hotararea de a ma taia a fost simpla.La varsta de 15 ani totul parea altfel, fiind la o varsta cand am inceput sa inteleg multe lucruri ce imi erau suspecte.Atunci ,la cea varsta, cand abia o implinisem am hotarat sa ma tai si asa am continuat doi ani de zile.Acele momente erau singurele in care ma simteam bine si ma eliberam ,chiar daca imi faceam urme si cicatrici.Lucrul asta era singurul care ma interesa.Iar legat de parintii mei....mai toti colegii mei stiu de asta si ma batjocorau pe acest subiect.Era cel mai rau si ma durea cel mai tare cand auzeam ''iar s-au batut ai tai'' sau ''ce bataia si-a luat maicata acum?'' iar dupa aceste cuvinte era evident ca nu puteau ramane fara un ras parca bine planuit astfel incat sa ma simt foarte prost.Zilele treceau mereu la fel,ziua la scoala jignita si facut in toate felurile posibile iar cand ajungeam acasa si pana seara tarziu tipete,urlete si tot felul de lucruri nefericite se intamplau.

    *dupa venirea de la scoala*

   Intrasem in camera mea.M-am intins pe pat si ma gandeam la ce se intampla in camera alaturata.Singura intrebarea pe care o aveam era ''de ce?'' dar la care nu aveam niciodata un raspuns concret.Mereu era la fel 'din cauza mamei tale'' si ''din cauza tatalui tau''.Ma saturasem de aceste raspunsuri ce nu aveau vreo data un inteles.Neavand prieteni sau acea BFF pe care toti o aveau nu aveau cui sa ii spun ,cui sa ma descarc sau macar sa discut mai deschis.  

 Ma ridicasem din pat si m-am indreptat sper dulapiorul in care aveam cutia cu lame si cateva bandaje.Imi luasem o lama si un bandaj pe care l-am imbibat in spirt pentru a sterge lama ,totusi nu vroiam sa ma imbolnavesc sau sa imi cada mana si sa nu mai am ce taia.Dupa ce mi-am dezinfectat-o m-am ajezat pe pat mi-am ridicat manecile si usor am inceput sa imi trag lama peste taieturile ce aproape nu se mai vedeau.Inca nu facusem nici o taietura doar ce ma inrosisem putin. Acum eram gata sa ma tai.Imi apasasem putin lama cand nici bine nu am reusit sa imi o taietura si am si auzit:

-Darsy,vino sa ma ajuti sa imi fac patul!,ma stricase mama din sufragerie.

Ce vroia si acum ,sa o ajut eu?!? Pentru ce? Cu chiu cu vai am ajuns la ea si am ajutat-o in cea mai mare plictiseala si oboseala sa si-l faca dar nu am scos nici un cuvant,nici eu nici ea.Acum nu mai dormea cu tata si mereu ma striga sa o ajut sa isi faca patul.Dupa toate acestea am mers in camera mea si am luat din nou lama.Imi facusem o taietura si cateva picaturi de sange isi facura aparitia pe mana mea.Continuam sa ma tai.Puneam lama pe vene ,apasam usor dupa care trageam repede curgandu-mi sange care se prelingeau pe mana mea.Cand am terminat m-am dus sa ma spal pentru a ma spala de sangele ce era pe mana dupa care m-am pus in pat.Mi-am reinoit doar jumatate din taieturi pentru ca deja simteam nevoie sa ma odihnesc.Era ora 23:30 si eram foarte obosita iar acum ca cearta s-a terminat destul de repede astazi eram ca in restul zilelor:obosita,trista si fara chef de viata.Adormisem peste cateva ore.In acest timp ma uitasem la mainile mele.Eram taiata pe ambele maini dar stanga mereu era mai plina de taieturi.Numarandu-le mi-am dat seama ca am facut doar 9.Dupa inca ceva timp stand cu ochii pe tavan am reusit sa adorm.

Mda si cica ar fi al doilea capitol.Nu e chiar cine stie ce dar imi incerc norocul.Multumesc celor ce citesc! :*

''Sunt bine''...Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum