Stateam acolo,jos si ma uitam cand la lama cand la picior. Intr-un final m-am hotarat.Gata! Ma tai! Asa ca am luat lama si imi mangaiam usor pielea.Am apasat si am tras usor facand prima taietura,la a doua la fel dar am apasat ami tare.Asa am facut pana am vazut ca sangele isi face aparitia iar taiturile erau destule.Am dat drumul la apa si am uda un servetel.Mi-am sters sangele si am asteptat putin cat sa nu mai curga asa tare.Dupa ce s-a oprit putin mi-am tras pantalonii cu mare grija.M-am ridicat si am plecat inapoi la Jasy.Am incercat sa par cat mai naturala sa nu dau de banuit ceva.M-am asezat pe scaun si ma uitam la el.:
-De ce ai stat asa mult?,ma intreaba el ridicand o spranceana.
-Pai stii sunt fata,vrei mai multe detalii?,ii raspund eu cat pot de serioasa.
-Nu.,terminal el ca si cum ar mai vrea sa mai spuna ceva.
Stateam pe scaun si asteptam ca un doctor sau altcineva sa vina sa imi spuna ca mama e bine si ca o pot vedea.Vroiam sa vorbesc cu ea.Cand am plecat de la ea ultima oara era bine,stiam ca peste doua zile o duc acasa iar acum stau aici si astept sa iasa din operatie.De ce mereu se intampla asa? De ce nu poate fi bine si pentru mine? Gandeam toate astea in zeci de feluri si ma gandeam la ce e mai rau.Nu stiam ce sa zic sau ce sa fac.Defapt,nu puteam face nimic.M-am eliberat prin taituri dar parca ceva nu e in ordine.Aveam un presentiment ciudat nu stiam de ce dar asta simteam.Intr-un moment o lacrima isi facu aparitia pe obrazul meu umezindu-l. Jasy s-a uitat la mine si a vazut ca plang.Si-a dus degetul pe obrazul meu si mi-a sters lacrimele ce se inmultise.
-Nu mai plange,o sa fie bine crede-ma.Sunt cu tine si am sa fiu mereu!
Dupa ce mi-a zis astea m-a luat in brate iar eu am facut la fel.Stateam cu capul pe umarul lui si plangeam iar el incerca sa ma linisteasca.Pentru prima data simteam ca cineva se ingrijoreaza in privinta mea.Sentimentul era placut dar neobisnuit pentru mine.Nu stiam de ce mi se intampla dar chair se intampla.M-am desprins din imbratisare care chiar era claduroasa.Stateam pe scaun si vedeam numai asistente care veneau si plecau dar nici una nu venea sa imi spuna ceva mie.Asteptam deja de vreo 40 de minute eram ingrijorata.
-Domnisoara Darsy?,aud deodata o voce care ma striga.
-Da!,ma ridic intr-o secunda in picioare.
-O puteti vedea pe mama dumneavoastra daca vreti.Este intr-o stare foarte buna acum.Va pot spuen ca isi revine repede iar in 3-4 zile o puteti lua acasa.
-Multumesc foarte mult! Unde este?
-Urmati-ma va conduc eu.
L-am urmat pe doctor pana la o usa.Inainte sa intru l-am rugat pe Jasy sa ma astepte pentru ca nu vroiam sa intre si el.Am intrat si am vazut-o pe mama pe un pat,am mers la ea si am intrebat-o:
-Ce faci mama? Cum te simti? Ai vesti de la tata?,i-am spus speriata si am luat de mana.
-Acum sunt.Ma simt mai bine.In sfarsit am scapat de problema asta.Nu stiu nimic de tata,mi-a spus cu un zambet pe fata iar pe obrajii ei trasi apareau lacrimi.
I-am sters imediat lacrimile pentru ca nu vroiam sa o mai vad planagand.Am pupat-o pe obraz si m-am asezat usor lanaga ea tinand-o de mana.Zambea iar lucrul asta ma faceam fericita.Ma abtineam sa nu plang si am reusit.Aveam ochii inlacrimati dar nu am varsat o lacrima in fata ei.Mi-a mangait obrajul si mi-a spus:
-O sa fiu bine si o sa merg acasa.O sa fim fericite impreuna! Iti promit ca nu se va mai intampla asa ceva,am sa fiu mereu langa tine Dasry! Te iubesc!
-Si eu te iubesc,mama! Eu sunt fericita cand esti tu fericita!
Dupa aceasta discutie nu puteam sa mai zic nimic.Vedeam regret in ochii ei si nu stiam de ce.Si ea si tata au gresit mult dar i-am iertat.
-Mama vreau sa cunosti pe cineva,te superi?
-Nu,desigur ca vreau.
M-am ridicat si am esit afara luandu-l pe Jasy de mana si mergand la mama:
-Mama,el e Jasy e vecinul nostru.Cred ca il stii dar ne placem reciproc si nu stim ce se va intampla.
-Darsy,a ridicat putin vocea Jasy, Ce tot spui acolo? ,s-a rusinat ,se vedea pe fata lui ca era rosu ca sangele.
-Jasy,deci eu sunt mama lui Darsy ,noi ne cunoastem suntem vecini doar,a spus mama duap care a ras putin.
-Incantat!,a spus Jasy inca rusinat si pupandu-i mana mamei.
-La fel!,a raspuns mama.
-Mama ,deci cat mai trebuie sa stai aici? Cand te i-au acasa?,am intrebat-o eu uitand putin de Jasy si cele spuse mai devreme.
-Pai nici eu nu stiu.Doctorii mi-au spus ca inca cateva zile pentru a-mi reveni.
-Bine atunci.Eu voi veni in fiecare zi aici cu Jasy ca sa te vizitam.Iar cand va fi timpul te vom lua acasa.
-Cum vreti voi nu va bateti capul cu mine.Acum mergeti acasa se vede ca sunteti obositi.Nu va faceti griji pentru mine.Mai bine veniti maine si vorbim atunci,mi-a spus mama bucuroasa ca i l-am prezentat pe Jasy chiar daca il stia.
-Cum vrei tu mama.Atunci noi plecam dar maine ne intoarcem,am spus eu papand-o inca odata pe frunte.
Apoi eu si Jasy am esit si am plecat la masina ca sa mergem acasa.Eram obosita si imi era si somn.Jasy la fel ,casacase de nu stiu cate ori cat am asteptat.Iar ochii lui erau rosii si aveam si cercane.Ne trebuia un somn bun amandurora.Am esit din spital si am intrat in masina.Nu prea am vorbit pentru ca eram prea obosit pentru o discutie.Drumul a fost mai lung ca niciodata,parca durase o vesnicie dar intr-un final am ajuns in fata casei.
,....................
Scuza-ti-mi greselile de ortografie.Astept pareri ca sa stiu daca mai continui sau nu.Multumesc :* !
