Capitol 2.

77 7 0
                                    

Eram langa chioscul scolii si vad ca un baiat se ia de 3 colege din clasa mea. Nu prea vorbeam cu ele, eram doar colege atat, insa acum m-am dus sa vad ce se intampla.

-Ce se intampla aici? zic curioasa.
-Te intereseaza, papusa? zice baiatul

Mi-era putina frica pentru ca avea 1.87 baiatul si-l cheama Alex, dar incercam sa nu-mi arat frica asa ca am comentat.

-In primul rand, sunt colegele mele si nu-ti permit sa te iei de ele, doar pentru ca sunt mai mici decat tine cu vreo 2 ani, iar in al doilea rand daca-mi mai spui o singura data "papusa"...o voce subtira, dar gingasa m-a intrerupt.
-Si daca-ti mai spune asa, ce-i faci? spune baiatul

Cand am vazut cine e, am incremenit si n-am mai stiut ce sa zic, era el. Baiatul "perfect".

-O sa-i s-spun d-directoarei ca va bateti joc de aia mai m-mici decat voi. ii spun balbaindu-ma
-Oh vai ce sa zic, murim de frica! Mai bine tine-ti gura inchisa, ca nu ne cunosti atat de bine incat sa comentezi la mine, bine? si-atunci atentia i-a fost acordata.

Cand i-am auzit cuvintele spuse, lacrimile voiau sa-si faca aparitia, insa am vrut sa par puternica, chiar daca nu reuseam. Mai crush-ul se ia de mine si se uita toti la noi. Chiar voiam sa plang, dar stiam ca ceva groaznic urma sa se intample.
Mi-am luat inima in dinti si i-am comentat:

-Bai baiatule, m-am saturat sa fiu batjocora unor prosti mai mari decat mine cu 2 ani, ai inteles? Daca voi toti astia de a 11-a credeti ca facem pe noi de frica, va-nselati amarnic! Unii da, unii chiar se tem de voi pentru ca ii amenintati si ei mai prosti chiar cred, insa pe mine nu ma puteti fraierii asa usor, oke? Deci lasati-ne dracului in pace! Poate ca sunt eu "un copilas", dar exista si copii mai "agresivi"! Chiar nu castigati nimic! Voi vreti doar atentie de la toti! Voi va hraniti cu tristetea altora! Si tu, baiatule taci dracului din gura, dupa ce ca ai o voce de fata mai ai si tupeu sa comentezi! Nesimtitule, toti sunteti nesimtiti!

Toti au ramas nemiscati, n-au mai stiu ce sa zica. S-au intors cu spatele la noi si n-au zis nimic. Cand m-am intors cu spatele la ei si-atunci o lacrima s-a lipit de obraz. Nu-mi venea sa cred ca, prima discutie cu baiatul pe care-l plac, a fost defapt o cearta. Chiar asa de nesimtit e? O sa fie asa tot anul? Deja e prima saptamana de liceu si deja nu mai suport...
Cele 3 fete mi-au multumit si au stat toata ziua cu noi.

~*~

Timp de o saptamana nu s-a mai intamplat mai nimic. Eu il visam pe el. Pur si simplu nu-l puteam uita deloc, din minut in minut ma gandeam la el. Mi-e frica... Mi-e frica de viitorul apropiat. Daca-si vor bate joc de mine? Daca deja o fac? Credeam ca e de treaba, credeam ca ne putem intelege.
Mi-am scuturat capul si am mers in baie ca sa ma pregatesc pentru a pleca la scoala. Deschid sertarul pentru a-mi cauta periuta de dinti, dar am gasit pastile. Am facut o decizie proasta si am luat un pumn de pastile si le-am luat pe toate in gura odata cu apa. Ma tineam de chiuveta ca sa nu cad din cauza ametelii. Daca devin depresiva? Daca incep sa ma tai ca toate nebunele? Nu, gata! Doamne Fereste! Hannah, revino-ti!
Mi-am terminat rutina de dimineata si am urcat in masina. Pe drum am purtat o conversatie scurta cu mama

-Scumpo esti ok? Cum ti se pare liceul pana acum?
-Sunt ok mama! E super, mi-am facut multi prieteni. si schitez un mic zambet fals.
-Si nu ai probleme, bine?
-Nu am, stai linistita!
-Dar daca ai sa ma anunti, ok? imi spune in timp ce-mi mangaie umarul.
-Desigur!

~*~

Intru pe poarta si ma duc spre Selena, cand le vad pe cele trei fete.

-Buna fetelor! S-a-ntamplat ceva? le spun ingrijorata.
-Aa nu, dar mi-am dat seama ca esti super awesome si vrem sa stam cu tine daca se poate. spune Tracey.
-Desigur ca se poate! Eu tocmai ma indreptam spre Selena, puteti sa veniti cu mine.

Am ajuns la ea si o vad sprijinita pe dulap si cu lacrimi pe obraji. Eram speriata, nu stiam ce s-a intamplat.

-Selena?! Ce-ai patit?! Nu pot sa te intreb daca esti bine, pentru ca stiu ca nu esti.
-David...mi-a lasat un biletel. si-mi intinde u biletel.
-Stai! Cine e David? spun in timp ce iau biletelul.
-E crushul...

Am deschis biletelul si am inceput sa-l citesc

"Spune-i prietenei tale, Hannah ca jocul nu s-a terminat! Ea a castigat prima runda, insa restu vor fi castigate de noi! Daca se mai ia de prietenii mei, o sa aiba probleme mari! Aici noi sunte regii, iar voi sclavii! Te kiss!

Cu drag baiatul "scuze". "

Cum spuneam, batjocora altora. Deja devine un cosmar. Nu suport liceul asta! As vrea sa dispar!
Am storcosit biletelul in pumn si l-am aruncat. I-am spus Selenei sa se linisteasca si a facut-o.
I-am spus dirigintei sa ma invoiasca de la ultimele 3 ore, nu ma simteam prea bine.

Am plecat si am mers pe jos pentru ca stau foarte aproape, dar mi-era frica pentru ca era seara.
Mi-am pus castile in urechi si am inceput sa merg, pana cand cineva ma intoarce si-mi da o palma peste fata incat ma face sa cad la pamant. Eram prea slabita incat sa ma lupt, iar acel om a profitat de asta si m-a ridicat tragandu-ma de par. L-am vazut cum scotea lama si m-a taiat pe obrazul stang. Lacrimile isi faceau aparitia pe obraji. Omul a vreu sa ma injunghie pana cand o persoana il ia pe la spate si ii da cu o creanga-n cap. El cade la pamant, iar baiatul a inceput sa dea cu picioarele in el. A venit la mine si mi-a prins fata printre palmele lui. Cand am vazit cine era, am incremenit. Nu pot sa cred...

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Hey! Ce faceti? Am pus alt capitol si sper ca va place.

Oare cine e acea persoana care a ranit-o pe Hannah?
Oare cine e acea persoana care a salvat-o pe Hannah?

Imi cer scuze pentru micile greseli gramaticale

Nu pot sa te uitUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum